Urmăresc presa bihoreană de limbă română şi maghiară pentru reacţiile ei vis-a-vis de evoluţia spectrului politic naţional şi local. Echilibrul în comportament pe care mi-l impun cred că este acceptat ca real de interlocutorii mei, reprezentanţi ai mass-media scrise şi vorbite. Un "echilibru" care se bazează pe experienţe de viaţă, studiile în domeniul în care m-am specializat, în alte câteva domenii ale ştiinţelor umaniste în care am citit şi citesc, structura mea interioară de dascăl tolerant cu ieşirile nonconformiste ale tinerilor, dar intransigent cu cei care minimalizează şi terfelesc interesul naţional, indiferent de vârsta lor.

De accea nu mă grăbesc să reacţionez, cred elegant şi cu argumente, la ideile şi scriiturile unor "tineri neliniştiţi" care doresc să se impună în conştiinţa cititorilor din zilele noastre ca formatori de opinie supereuropenişti, vizionari politici de excepţie, echidistanţi (faţă de ideea naţională?!). Oare "Vulturul cruciat s-a prefăcut în guguştiuc?" se întreabă un tânăr editorialist. Altfel spus, Partidul România Mare, fără Corneliu Vadim Tudor, se nimiceşte, se va destrăma? Colegul de breaslă (în sensul de intelectual cunoscător al Istoriei, Sociologiei, la zi cu evoluţia sistemelor politice din Europa momentului) ce a lansat această premoniţie, vrea, în fond, să îngroape acest partid în mentalul alegătorilor români din Bihor. Mai puţin ştiu cititorii noştri că domnia sa aparţine unei familii care acum câţiva ani, mai întâi fratele Horia, mai apoi el însuşi, au fost angajaţii plătiţi ai deputatului PRM de Bihor, prof. univ. dr. Paul Magheru. Atunci scriau altfel! Aveau o altă viziune faţă de rolul şi locul PRM în sistemul politic românesc al momentului şi în perspectivă! De ce acum, după Congresul Naţional Extraordinar al PRM de la Alba Iulia (27 iulie a.c.), unde PRM l-a exclus din partid pe Vadim Tudor şi a ales o nouă conducere, nu se poate acorda o nouă şansă politică unui PRM reformat, democratizat şi întinerit în toate structurile sale, de jos până sus? Ar fi nişte explicaţii pentru eticheta de "partid expirat" pe care ne-o pun unii experţi în "politichie". În primul rând pentru că partidele, curentele naţionale din Uniunea Europeană câştigă teren faţă de "europeniştii puri şi intransigenţi", fie ei de dreapta sau de stânga. Faptul se explică prin aceea că liderii europenişti, atât la nivel naţional, cât şi cei de la Strasbourg sau Bruxelles, au dus UE, mai ales statele din Europa Centrală şi Estică, la şomaj şi sărăcie, exploatare sălbatică, corupţie, justiţie precară, înjosirea demnităţii naţionale. Sentimentul naţional a rămas ultimul liant, ultima speranţă şi mângâiere pentru popoarele Europei, întotdeauna un continent al naţiunilor, deosebit de naţiunea nord-americană, un amalgam de etnii unite prin legi şi măsuri coercitive de-a lungul a două secole şi jumătate.

În al doilea rând, este la modă să minimalizezi, să loveşti, să etichetezi ca desuet sentimentul naţional într-o epocă a globalizărilor, a incertitudinilor, a luptei zilnice pentru asigurarea unei existenţe precare, până la urmă a supravieţuirii. Lipsit de identitatea naţională, busola tradiţională care ne-a ajutat să trecem peste momentele de criză socială şi politică, românul va fi mai uşor controlat, stăpânit, dirijat. Totuşi, frustrările naţionale se acumulează chiar dacă par atenuate, anihilate temporar. Nerezolvarea lor poate duce la o explozie a nemulţumirilor, cu impact grav asupra securităţii naţionale, chiar a unităţii statului. Cu atât mai mult cu cât sunt destule forţe politice interne şi externe care ne vreau "binele". Chiar în aceste zile la Joseni, partidele politice maghiare din ţara noastră, alături de FIDESZ şi Jobbik, din Ungaria, sub coordonarea discretă a guvernului de la Budapesta, au lansat noi acţiuni extremiste împotriva României. Autorităţile de la Bucureşti au reacţionat neconcludent, cu ambiguitate şi laşitate. Doar PRM, sub semnătura preşedintelui Gheorghe Funar, în Comunicatul din 11 august a.c., a cerut Parlamentului, Preşedintelui şi Guvernului României luarea de măsuri legale, constituţionale ferme împotriva escaladării acţiunilor antiromâneşti. Acumularea de jigniri la adresa sentimentului naţional românesc, pe fondul unei aroganţe specifice elitei politice maghiare de pretutindeni, periclitează convieţuirea firească româno-maghiară, chiar securitatea în Europa Centrală. Cel care este la curent cu evoluţia sistemului politic european ştie că partidele naţionale sunt într-o revigorare accelerată în Polonia, Bulgaria, Serbia, Cehia, Austria, Slovacia, Italia, Franţa. Mă refer la acele partide care apără identitatea şi interesele propriei naţiuni, respingând şovinismul extremist.

Având în vedere faptul că PDL, PSD, PNL doar mimează interesele naţionale, iar PPDD este un surogat politic fără doctrină, de ce PRM reorganizat la Alba Iulia nu ar trebui să existe şi să se afirme pe eşichierul politic naţional. Eticheta pe care şi-a pus-o încă în anii 2000, de partid justiţiar, trebuie şi poate să şi-o transpună în practică nu prin vorbe şi ieşiri necontrolate, gen Vadim Tudor, ci prin fapte bine chibzuite şi cu intransigenţa unor legi europene, democratice. Invităm electoratul român să urmărească evoluţia PRM în următorii doi-trei ani. Viitorul nostru Program politic, calitatea membrilor, inclusiv a celor care vor fi promovaţi în funcţii de jos în sus (în 2014 va avea loc Congresul al VI-lea, ordinar), soluţiile economico-sociale pe care le va propune pentru revigorarea naţională vor goli de inspiraţie "guguştiucii" antipereme.

prof.univ.dr. Mihai DRECIN