În primăvara anului 2008, în plină campanie electorală, când la conducerea Primăriei Oradea se afla democrat-liberalul Mihai Groza, municipalitatea orădeană, în frunte cu Marcel Boloş, directorul Administraţiei Imobiliare Oradea, demara un proiect de reamenajare a Pieţei Unirii.

Primul pas a fost făcut pe 1 mai 2008, când mai mulţi arbuşti din specia tuia, din faţa Bisericii cu Lună, au fost tăiaţi, stârnind revolta ecologiştilor orădeni. Acest aspect sensibil a fost exploatat la maximum de candidatul Ilie Bolojan, care şi-a croit întreaga campanie electorală pe această temă a reamenajărilor peisagistice. "Ceea ce face acum gaşca din Primărie nu are nicio legătură nici cu politica, nici cu decenţa", acuza atunci Bolojan. Din păcate, respectul faţă de ceea ce înseamnă spaţiu verde a fost doar o mască, de care Bolojan s-a folosit în timpul campaniei electorale.

Masca(rada) lui Bolo
Odată ajuns primar şi stăpân pe situaţie, a declanşat o amplă campanie de defrişare: pe Bulevardul Dacia, în Rogerius, unde se amenajează pe spaţiile verzi parcări, pe Calea Borşului, unde au fost doborâţi, săptămâna trecută, 47 de plopi şi exemplele pot continua. Ultimul proiect al Primăriei Oradea care a reuşit să stârnească revolta ecologiştilor este cel de reamenajare peisagistică a Pieţei Unirii şi a Pieţei Ferdinand. Proiectul de amenajare s-ar ridica la 3,5 milioane de euro, bani care ar proveni din fonduri europene. În prealabil, municipalitatea doreşte să se aloce din bugetul propriu alte 3 milioane euro pentru înlocuirea utilităţilor. Lucrările ar putea fi demarate în toamna acestui an. Proiectul pare să fie bătut în cuie, iar municipalitatea nu se arată dispusă să aibă o consultare cu orădenii pe marginea acestei investiţii.

Drept la ţintă în boscheţi
"În 30 octombrie în şedinţa Consiliului Local trebuie adoptat proiectul tehnic. Va avea loc o prezentare publică a proiectului, nu o dezbatere", a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, Ilie Bolojan, care a calificat vegetaţia din zona centrală, referindu-se la speciile tisa şi tuia, ca fiind "boscheţi". Proiectul este identic cu cel promovat în urmă cu doi ani de către administraţia de atunci. "Proiectul a fost iniţiat de Marcel Boloş. Nu mi-a aparţinut acel proiect. Eu aveam atunci o serie de responsabilităţi şi nu ştiam că se vor tăia arbuştii. Regret cele întâmplate, însă a fost singurul subiect pe care s-a pedalat în campania din 2008. Acum, cei care l-au contestat vin cu acelaşi proiect", ne-a declarat Mihai Groza, fost primar al Oradiei, care a fost ţinta atacurilor dure din partea opoziţiei pe tema reamenajărilor peisagistice.

De ce să copiem un model?
"Nu putem fi de acord cu un asemenea proiect. Trebuie păstrată în totalitate vegetaţia actuală. În primul rând, nu se justifică această investiţie colosală. Nu este o prioritate. Investim în pieţe, însă clădirile din zonă se dărâmă. În al doilea rând, justificarea că există un trend în amenajarea de pieţe pavate nu e valabilă. România este o ţară a biodiversităţii, nu putem merge pe linia Belgiei sau Austriei, realităţile de la noi sunt altele. De ce să copiem un model? În al treilea rând, 68 de arbuşti recent plantaţi nu acoperă necesarul de spaţiu verde. Ei taie un copac de 40-60 de ani, cu o suprafaţă foliară de 1.000 mp, şi pun în loc pomi cu o suprafaţă foliară de 2-3 mp. Prejudiciul asupra mediului este evident. Degeaba avem parcări şi străzi, dacă nu avem sănătate, care este dată de spaţiul verde", este de părere Mihai Togor, preşedintele CRSE.

Fabrica de oxigen
Conform Societăţii Europene de Arboricultură, un arbore matur, cum ar fi un fag înalt de 20 de metri, are o suprafaţă totală a frunzelor de aproximativ 1.200 de metri pătraţi. Un astfel de arbore prelucrează într-o zi însorită 36.000 de metri cubi de aer, care conţin 18 kg de dioxid de carbon. El filtrează cea mai mare parte a substanţelor dăunătoare din aerul prelucrat şi produce zilnic 13 kg de oxigen, care acoperă necesarul a 10 oameni. Dacă un arbore de dimensiunea aceasta este tăiat pentru a face loc unei străzi, unui chioşc sau unui loc de parcare, ar trebui plantaţi 2.000 de puieţi cu un volum al coroanei de un metru cub pentru a compensa pe termen scurt pierderile pentru sănătatea oamenilor.

Mai multe maşini decât arbori
"Centrul oraşului este foarte poluat din cauza traficului auto intens, iar poluarea ar rămâne mare, chiar dacă Piaţa Unirii s-ar transforma într-o zonă pietonală. Din acest motiv, eventuala defrişare a acestei zone este o crimă de mediu care îi afectează pe cei care locuiesc în această piaţă sau o tranzitează. În oraş s-au tăiat deja prea mulţi copaci în ultimii ani, sute de arbori de talie mare, iar pentru compensarea acestor pierderi ar fi trebuit să fie plantate deja păduri în jurul oraşului, ceea ce, din păcate, nu s-a întâmplat. Aceste acţiuni de defrişare şi betonare a oraşului sunt iresponsabile şi trebuie stopate, deoarece sunt împotriva sănătăţii oamenilor şi a tendinţei generale europene de a înverzi oraşele. Singura variantă rezonabilă de ameliorare a aspectului zonei centrale este înlocuirea arborilor bolnavi cu alţii de aceeaşi talie şi chiar creşterea numărului de arbori, deoarece şi traficul este tot mai intens de la un an la altul. Dacă se păstrează sau chiar creşte numărul actual de arbori din Piaţa Unirii, poate fi gândită o eventuală reamenajare a gazonului sau a parterului floral. Oamenii care aşteaptă tramvaiul sau autobuzul în zonă ori cei care se relaxează în zonă au nevoie de umbra arborilor şi de acţiunea lor benefică de reducere a poluării. Fără arbori, această zonă ar fi aridă, înecată de praf şi fum şi şi-ar pierde funcţionalitatea. Proiectele de amenajare care ţin cont doar de aspectul estetic şi de arhitectura istorică a locului nu sunt binevenite, deoarece Oradea de acum 100 de ani nu avea trafic auto, pe când azi există în oraş mai multe maşini decât arbori", este de părere universitarul Orlando Balaş.