Peste câteva zile, venerabilul biolog bihorean, Ana Marossy, va porni într-o nouă expediţie spectaculoasă care îi va purta paşii aproape de Cercul Polar. Aventura va dura trei săptămâni şi îi va oferi şansa de a studia fenomenul retragerii gheţarilor din Groenlanda. Acolo temperaturile coboară şi până la -30 de grade, însă corpul nu le resimte atât de puternic pentru că aerul este uscat şi curat.

Pleacă lăsând în urmă amărăciunea că în ţară lucrurile se înrăutăţesc, iar viitoarea generaţie va avea mult de pătimit de pe urma indiferenţei celor de acum. A deprins educaţia ecologică în familie, iar tatăl ei îi spunea mereu că trebuie să intri în natură ca şi cum ai intra într-o biserică, acolo e totul sfânt. Tocmai de aceea, Ana Marossy crede că esenţa ocrotirii naturii este educaţia, iar această deprindere se învaţă cu... 25 de ani înainte de naştere. Şi distinsa doamnă are serioase motive să fie îngrijorată de soarta vieţii pe pâmânt atât timp cât, în cei aproape opt decenii de viaţă, a constatat că singura specie care ştie să distrugă natura este omul: "Nu economie trebuie să facem, nu trebuie să facem risipă. Trebuie să trăim decent, să poată trăi şi urmaşii noştri. Nu degeaba pe frontispiciul UNESCO scrie: Nu am moştenit Pământul de la strămoşi, ci l-am împrumutat de la nepoţi".
Însă marea durere a respectabilei doamne o reprezintă zona Padiş, acolo unde fostul ei elev, Viorel Popa, şi-a propus să distrugă acest monument al naturii. "Declar că tot ce fac Primăriile Budureasa şi Pietroasa, dar şi acest Viorel Pop este un atentat la patrimoniul naturii. Zona Padiş este cea mai valoroasă zonă carstică din România şi din Europa. Într-o zonă carstică nu există apă. De unde o să aducă apă pentru hoteluri? Sunt de acord să facem turism dirijat şi controlat, cu o cabană. Dar nu sunt de acord să construim aici staţiuni, vile şi viluţe, care să degradeze tot covorul vegetal. Pe cei care au aprobat acest proiect îi consider vinovaţi de furt din avutul naţional", acuză Ana Marossy. Aceasta se mai îndoieşte şi asupra dreptului de proprietate al investitorilor din zonă, în condiţiile în care terenurile au aparţinut Bisericii Catolice, au fost cedate în anii 1700 Bisericii Greco-Catolice, iar în 1948 au fost confiscate de Statul Român.
Şi în privinţa administrării municipiului Oradea, botanista Ana Marossy are numeroase temeri. În primul rând, pentru că orădenii "beneficiază" de 9-10 mp de spaţiu verde pe cap de locuitor, în timp ce minimul prevăzut de normativele în vigoare este de 25 de mp. Sacrificările de arbori pentru amenajarea parcărilor, înfiinţarea teraselor pe spaţiile verzi, construirea unor noi poduri rutiere peste Criş sunt doar câteva proiecte ale municipalităţii contestate de ecologişti. "Am ajuns să fim stăpâniţi de maşini. Un pod pietonal şi pentru biciclişti în zona Sovata e necesar, un pod rutier nu se justifică. Am discutat şi cu unii şoferi ce avantaje ar avea, ţinând cont că la 500 de metri mai încolo este Podul Densusianu. Au spus că nu îi costă mai mult de 3 minute cei 500 de metri. Din cauza comodităţii, luăm nişte măsuri distructive. Nu e vorba că se distrug două-trei specii cu acest pod, în realitate distrugem întreaga biodiversitate a zonei. Şi ultimul fir de iarbă trebuie ocrotit. Mai ales că acest an este anul biodiversităţii. Să punem pe cântar ce este mai important pentru calitatea vieţii", le cere Ana Marossy mai-marilor Primăriei Oradea.
Nu în ultimul rând, construcţia piramidei în curtea Primăriei Oradea este privită ca o adevărată calamitate, ca o construcţie faraonică ce nu îşi are locul într-o clădire monument istoric, căreia, în plus, îi va distruge şi microclimatul curţii. "Piramida e o calamitate. Curtea avea un microclimat, aerisea clădirea. Temperaturile vor fi mult mai ridicate. Iar aerul condiţionat nu e sănătos şi consumă foarte mult curent", este de părere biologul orădean.
O ultimă nemulţumire este legată de recenta decizie a municipalităţii de a construi spaţii de alimentaţie publică cu terase în parcuri. Dacă acum 100 de ani, parcurile aveau un rol estetic, acum, din cauza poluării, spaţiile verzi au scop sanogen. În aceste condiţii, Ana Marossy şi-a exprimat dezamăgirea faţă de o decizie atât de pripită, luată fără consultarea cetăţenilor.

"Astfel de măsuri trebuie luate după mai multe discuţii. Vreau să văd, cu degetul pe hartă, unde vor să ridice aceste terase în parcuri. Însă nici un centimetru de spaţiu verde nu trebuie distrus", a conchis Ana Marossy, sperând ca următoarele săptămâni să dea mintea de pe urmă edililor Oradiei. Că de nu, atunci când se va întoarce de la Cercul Polar s-ar putea să-i ia la bulgărit. Sau la bolovănit, după caz...