Asomarea democraţiei prin asumarea răspunderii (II)
Apreciind multe din iniţiativele legislative ale actualului guvern, serioase în plan declarativ, nu am înţeles şi acceptat niciodată modul amatoricesc de reglementare juridică şi implementare a acestora. În consecinţă, până la impunerea algoritmului politic la Curtea Constituţională, aproape toate OUG de urgenţă emise de guvern erau declarate neconstituţionale. Mai recent, guvernul beneficiază de susţinerea constituţionalităţii actelor sale normative, dar rămâne din ce în ce mai descoperit privind legalitatea acestora.
În argumentarea acestor opinii, ne vom referi, în mod succint, la modul de adoptare şi punere în aplicare a Legii educaţiei naţionale nr. 1/2011 - o lege extrem de importantă şi complexă, recent intrată în vigoare, adoptată tot prin procedura simpificată de asumare a răspunderii guvernului. Astfel, conform teoriei juridice şi bunelor practici de reglementare şi aplicare a legislaţiei, nu toate legile şi nici toate articolele de lege au nevoie de norme de aplicare. Astfel, există o serie de legi care se aplică astfel cum au fost adoptate, fără nicio normă. Unele legi au diferite anexe de natură a le asigura aplicarea, alte legi stabilesc ca pentru aplicarea lor se vor emite norme metodologice, proceduri, regulamente, ordine, instrucţiuni şi alte asemenea acte normative. Pe de altă parte, actele normative care compun în ansamblul lor întreaga legislaţie au o forţă juridică diferită. Putem imagina legislaţia ca o structură piramidală, cu Constituţia la vârf, urmată de legi, apoi hotărâri de guvern şi o multitudine de alte acte normative de aplicare a legislaţiei. Acest principiu presupune că un act normativ poate fi modificat sau abrogat numai prin altul de aceeaşi forţă juridică, iar toate actele normative cu forţă juridică inferioară trebuie să fie conforme cu cele care le sunt superioare, în aplicarea cărora sunt adoptate. Conform alin. (6) al art. 361 din legea educaţiei naţionale, termenul de intrare în vigoare a legii s-a stabilit la 30 de zile de la data publicării, deci la data de 10.02.2011. Prin teza finală a aceluiaşi articol s-a mai dispus ca, în termen de 8 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, adică până la data de 10.10.2011, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului să elaboreaze metodologiile, regulamentele şi celelalte acte normative care decurg din aplicarea legii şi să stabilească măsurile tranzitorii de aplicare a acesteia. Faţă de câte măsuri inovatoare cuprinde noua lege, dar şi numeroasele dispoziţii de compatibilizare a învăţământului românesc cu cel occidental, era firesc ca termenul de intrare în vigoare a legii să fie stabilit cel mai devreme la 01.09.2011, începând cu noul an şcolar. Aceasta era cea mai simplă şi logică decizie, mai cu seamă că legea a trecut prin parlament fără dezbateri, prin asumarea răspunderii guvernului, iar punerea în aplicare a acesteia implică sute de acte normative, care trebuie corelate între ele şi etapizate conform termenelor derogatorii de intrare în vigoare a unor dispoziţii din lege. Prin sintagma de la finalul articolului 361, alin. (1) din legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, conform căreia MECTS "stabileşte măsurile tranzitorii de aplicare" a legii, ministerul a fost investit cu atribuţii legislative în mod vădit nelegal şi cu încălcarea dispoziţiilor constituţionale în materie. În practica de aplicare a noii legislaţii, vor fi adoptate mii de decizii punctuale la toate nivelele decizionale. Multe din aceste decizii vor fi afectate de nulitatea unor acte de aplicare a legii, iar constatarea acestor nulităţi vor încărca inutil agenda instanţelor judecătoreşti de contencios administrativ, care şi aşa sunt suprasolicitate. Pe de altă parte, vor fi o materie primă suplimentară pentru mijloacele de informare în masă, cu stressul mediatic corespunzător care lipseşte cel mai puţin românilor, dar poate foloseşte unora drept paravan.
Este edificator sub acest aspect şi modul neprofesional de încercare a implementării acestei legi organice atât de importante, cu efecte profunde pe termen mediu şi lung, asupra căruia vom reveni în număul următor. (Doru IANCU)
De ce nu pomeneşti, nene, despre cauza tuturor relelor, CANALIA de la Cotroceni?! Îţi este silă, sau RUŞINE??!!!!!!!!!!!
De ce nu pomeneşti, nene, despre cauza tuturor relelor, CANALIA de la Cotroceni?! Îţi este silă, sau RUŞINE??!!!!!!!!!!!