Încă înainte de afişarea listei cu viitorii chiriaşi ai locuinţelor ANL din Salonta, mai mulţi solicitanţi ai unor apartamente s-au declarat nemulţumiţi, spunând la vremea respectivă că există persoane care vor fi favorizate. Tot atunci autorităţile locale salontane dădeau asigurări că întreaga procedură va decurge conform legii şi că viitorii beneficiari vor fi desemnaţi în funcţie de punctajul real obţinut. Numai că promisiunile edililor n-au ţinut prea mult. Tineri necăsătoriţi şi cu o stare materială de invidiat vor primi, de la stat, un apartament modern, cu chirie modică, pe care îl vor putea cumpăra în condiţii avantajoase, în timp ce familii cu copii vor trebui să mai aştepte, pentru simplul motiv că nu au apelat la diverse artificii, mai mult sau mai puţin legale, cum ar fi contractele de închiriere fictive. Asupra unora dintre cei declaraţi eligibili planează suspiciunea că au încălcat flagrant legea, semnând declaraţii false, lucru facil de altfel, având în vedere faptul că reprezentanţii Primăriei au precizat că ei nu au verificat mai nimic.

Punctajul şi etajul
După ce apartamentele ANL au iscat o serie de controverse în majoritatea localităţilor în care au fost construite, orădenii şi beiuşenii spre exemplu arătând cu degetul înspre autorităţile locale, a venit şi rândul cetăţenilor din Salonta să fie nemulţumiţi. Pentru cele 30 de apartamente, toate cu două camere, au existat nu mai puţin de 180 de cereri. Lista cu beneficiarii eligibilii a fost finalizată săptămâna trecută şi ierarhizarea acestora în ordinea descrescătoare a punctajelor obţinute a declanşat o serie de nemulţumiri şi acuzaţii la adresa comisiei, dar şi la adresa primilor clasaţi. Printre cei care se pot numi de acum fericiţii posesori ai unui apartament cu două camere se numără un funcţionar al Primăriei, o persoană angajată la firma unui consilier local, membru în comisia care a analizat dosarele, un medic etc. Pe dinafară au rămas în schimb familii cu copii, care au obţinut un punctaj mai mic decât cei necăsătoriţi. Potrivit legii, o persoană căsătorită şi cu studii superioare, eventual cu un copil, are şanse mult mai mari să primească o locuinţă decât o persoană necăsătorită.

"Reţeta succesului"
La Salonta, însă, diferenţa între solicitanţi a făcut-o suprafaţa spaţiului deţinut cu chirie. Cei care au aflat din timp "reţeta succesului" au avut numai de câştigat. Spre exemplu, jurista Primăriei a decis să nu mai locuiască alături de părinţi, aşa că şi-a închiriat, cu acte în regulă, o cameră de opt metri pătraţi într-o casă din municipiu. Desigur, doar pe hârtie. Ca ea au procedat şi alţii, trântindu-şi câte un flotant ba la o rudă, ba la un amic, cu o suprafaţă cât mai mică, chiar dacă, în realitate, persoanele cu pricina nu au renunţat niciodată la confortul oferit de casa părintească de exemplu. În acest fel au câştigat puncte preţioase în faţa unor familii care nu au apelat la asemenea tertipuri. Spre exemplu, un cuplu va locui şi mai departe cu părinţii, chiar dacă are un copil în întreţinere, pentru simplul motiv că suprafaţa căre îi revine fiecărui membru al familiei este mai mare de opt metri pătraţi şi, deci, punctajul obţinut a fost mai mic.

Crede şi nu cerceta
Deşi, teoretic anchetele sociale realizate de angajaţii Primăriei trebuiau efectuate fără cusur, verificările au fost mai mult de ochii lumii, după modelul "Câţi metri pătraţi aveţi?", "Zece", "Bine. Zece să fie...". Unii dintre cei care contestă modul în care au fost repartizate locuinţele susţin că funcţionarii şi-au făcut treaba de mântuială. "Au venit cei de la Primărie să facă ancheta socială însă au făcut-o în bătaie de joc. La jurista Primăriei, de exemplu, s-a luat în calcul doar suprafaţa camerei, fără căi de acces, baie sau bucătărie. Solicitanţii trebuiau să depună la dosar o schiţă a apartamentului în care locuiau cu chirie, din care să reiasă suprafaţa exactă, dar sunt şi cazuri în care acest document nu există. Angajaţii primăriei ne-au spus că, dacă nu avem schiţă, să desenăm una. Problema este că ce rezultă din acte nu este realitatea din teren. Sunt oameni care nu au stat niciodată, practic, cu chirie. Nimeni nu a verificat cât de reale sunt declaraţiile lor", susţine unul dintre solicitanţi.

Şi ce dacă "Dura Lex"?!
Pentru că locuia, chipurile, într-o cameră de doar opt metri pătraţi, angajata Primăriei a obţinut punctajul maxim la acest criteriu. Numai că, potrivit legii, în calcul trebuia să intre şi dependinţele, lucru care nu s-a mai întâmplat. La Oradea, primarul municipiului a decis refacerea listelor cu beneficiari tocmai pentru că nu a fost respectat criteriul referitor la spaţiu. În urma reverificărilor, câteva zeci de orădeni care iniţial primiseră un apartament nu s-au mai regăsit pe listele finale.
În plus, asupra unora dintre beneficiarii apartamentelor ANL de la Salonta planează suspiciunea că au încălcat flagrant legea. Potrivit criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească o persoană pentru a putea primi o casă de la stat, una dintre condiţii este ca solicitantul să nu fi deţinut o locuinţă proprietate personală, după 1990. "Ştiu cel puţin două persoane care sunt pe lista beneficiarilor şi care au avut proprietăţi în Salonta, dar le-au vândut", mai spun nemulţumiţii. În schimb, comisia care a analizat dosarele i-a crezut pe toţi, pe cuvânt. "Noi doar am analizat documentele depuse. Primăria nu a făcut investigaţii să vadă dacă cineva a avut casă şi a vândut-o şi nici nu am măsurat suprafaţa în care locuiesc. Discutăm despre declaraţii date în faţa notarului, pe proprie răspundere. Dacă cineva a minţit, o să răspundă în faţa legii penale", a declarat viceprimarul municipiului Salonta, Illiyes Lajos.

Pixul prefectului vs. stiloul primarului
Pentru a descoperi adevărul, cineva trebuie să sesizeze organele de anchetă sau autorităţile judeţene. "Corpul de control al Prefecturii poate să demareze verificări doar în urma solicitării primarului, nu şi la cererea cetăţenilor nemulţumiţi care se pot adresa, prin contestaţii, primăriei din localitate", a precizat Monica Cosma, purtătoarea de cuvânt a Prefecturii judeţului Bihor. În condiţiile în care edilul şef a susţinut în mod repetat că totul este legal, puţin probabil că va avea o asemenea iniţiativă, chiar dacă astfel poate deveni complice la eventualele falsuri existente în actele solicitanţilor. Singura instituţie care poate interveni în acest moment este cea a prefectului judeţului Bihor, Mircea Ghitea, în pixul căruia va sta acordarea avizului de legalitate asupra hotărârii Consiliului Local Salonta prin care va rămâne definitivă lista chiriaşilor apartamentelor ANL.


Modul în care au fost analizate solicitările pentru locuinţele ANL de la Salonta, precum şi felul în care au înţeles unii dintre beneficiari să îşi întocmească dosarele demonstrează din păcate, încă o dată, că în România cei oneşti pierd aproape întotdeauna, dar şi că povestea cu "statul român ocroteşte familia" este doar o vorbă în vânt. Persoane necăsătorite au câştigat în faţa familiilor cu copii care au refuzat să se dea mai năpăstuite decât sunt, în timp ce autorităţile, darnice cu locuinţele construite din banii publici, au înzestrat cu un acoperiş deasupra capului beizadele a căror singură problemă este aceea că s-au săturat să locuiască în vila părintească.