Pentru un analist politic vara aceasta a fost o adevărată mană cerească, datorită noianului de informaţii privind facerea şi desfacerea de alianţe politice ori jocul de-a alegerile anticipate. Agitaţia a fost caracteristică nu doar pentru partidele mari, cu pretenţii la diverse posturi prin Guvern sau Parlament, ci şi pentru cele micuţe sau chiar de buzunar. Şi culmea, nervozitatea şi stresul au fost la cote ridicate tocmai în acele structuri puţin mediatizate în viaţa politică de zi cu zi. Să luăm, de exemplu, cazul Uniunii Civice Maghiare (UCM), organizaţie care încearcă în zadar, de mai bine de un an, să ofere maghiarilor din Transilvania "alternativa alegerii" (chiar dacă această "alegere" este definită de membrii UCM prin concepte care de cele mai multe ori exced Constituţiei, precum autonomia teritorială pe criterii etnice...). Marea problemă a liderilor acestei organizaţii, ce se vrea civică, nu este reprezentată de autorităţi (care, din câte ştim noi, nu i-au deranjat cu nimic până acum) şi nici chiar de jocurile făcute de rivalii lor din UDMR, cât mai ales de incapacitatea lor de a depăşi conflictele majore care macină organizaţia din interior. Şi iată că una dintre sursele majore ale acestui conflict este reprezentată chiar de filiala judeţeană Bihor a UCM, aflată sub influenţa fostului deputat UDMR Szilagyi Zsolt. Obişnuit să fie în centrul atenţiei, de când a pierdut postul călduţ de parlamentar, domnul ex-deputat încearcă din răsputeri să obţină cât mai multă influenţă la nivelul central al UCM. Şi ce nu a făcut ca să îşi atingă scopul: a tras după el întreaga filială în atacuri publice lansate la adresa lui Szasz Jeno (preşedintele UCM), s-a plimbat de nenumărate ori la Budapesta pentru a cere sprijinul unor cunoştinţe apropiate din FIDESZ, partidul care ghidează acţiunile UCM, s-a gudurat pe lângă Viktor Orban (preşedintele FIDESZ) cât timp acesta a fost la Universitatea Liberă de Vară de la Băile Tuşnad, a mai cochetat un pic şi cu Marko Bela, toate acestea fără succes, deoarece până acum nimeni nu l-a băgat în seamă. Nu ştim ce va face domnul Szilagyi Zsolt, dacă în România se vor desfăşura totuşi alegeri anticipate sau dacă ceilalţi lideri din UCM se vor sătura de el şi îi vor propune să plece din organizaţie (pe de altă parte, se aude că fostul deputat se pregăteşte să preia un post călduţ la Bruxelles, aranjat de prietenii săi din Ungaria), însă toate aceste conflicte întăresc încă o dată ideea că "lupta pentru ciolan" nu face discriminare pe criterii etnice (o formulă de altfel foarte dragă pentru liderii UCM), fiind prezentă la orice nivel al clasei politice. Pe de altă parte, Szilagyi Zsolt, în disputa cu Szasz Jeno, nu se bucură de susţinerea fostului său coleg de Parlament, ex-senatorul de Bihor - Csapo Jozsef, care, probabil nu-şi aminteşte de zicala "prietenul la nevoie se cunoaşte". Doctorul în agronomie, Csapo Jozsef, şcolit în perioada antedecembristă la publicaţia "Elöre", unde înălţa osanale regimului de atunci, "specializat" după 1990 în problemele drepturilor omului şi autonomie, supraveghează cu mare atenţie "lupta pentru ciolan" din interiorul U.C.M. Activităţii acestuia i s-a acordat un spaţiu restrâns în paginile cotidianelor româneşti, considerându-se, probabil, că demersurile sale reprezintă o "glumă infantilă" fără prea multe şanse de reuşită. Doar că, apărat tocmai de indiferenţa presei, preşedintele Consiliului Naţional Secuiesc se încăpăţânează să-şi vadă visul cu ochii: aprobarea de către Parlamentul României a "Statutului de Autonomie a Ţinutului Secuiesc". Perseverenţa lui este remarcabilă, având în vedere că un demers similar realizat în 2004 s-a finalizat printr-un eşec usturător. În aceste condiţii, cunoscute fiind relaţiile "extraordinare" pe care Csapo Jozsef le are cu Marko Bela, va fi interesant de văzut deznodământul noului său demers legislativ (la 30 iunie a.c.), deputaţii UDMR, Sogor Csaba şi Garda Dezso, au înregistrat la Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor sub nr. 375, ca proiect de lege, acelaşi statut de autonomie a Pământului Secuiesc). Aşteptăm cu nerăbdare să vedem dacă în actuala sesiune legislativă aleşii neamului vor da undă verde materializării ambiţiilor secesioniste ale inginerului agronom orădean!