„Vă rog din suflet... distribuiți acest videoclip. Mie mi-au dat lacrimile”. Cam așa începe un clip de propagandă suveranistă, realizată în scopul promovării unui partid așa-zis suveranist, dar mai ales în scopul promovării unui astfel de candidat, principalul, cel calificat pentru turul II al recentelor alegeri prezidențiale anulate, din România. Desigur, nu ai cum să spui că astfel de clipuri au fost comandate de acel candidat, fără dovezi, deși o astfel de propagandă servea promovării acestuia. Clipul a fost prezentat în așa fel încât să fie generator de emoție. Clipul, distribuit masiv în această lună, avea pe data de 9 ianuarie 67.000 distribuiri și 32.000 like-uri. A fost realizat astfel încât să stârnească emoție, ca și sute, poate chiar mii de alte astfel de videoclipuri. Așadar, una din tacticile observate este folosirea cuvântului lacrimi, articulat sau nu și expresii ca „Nu știu dacă mă credeți, dar mie mi-au dat lacrimile”. Eu chiar am lăcrimat când l-am văzut pe românul acesta din imagini. Chiar mi-au dat lacrimile. Prezentatoarele sunt în general niște influencerițe frumoase, dintre care unele au recunoscut că au fost plătite. (Dar nu contează, clipurile scârboase au fost realizate, fie că au fost pe bani, fie pe gratis.) Ceva foarte grotesc mi s-a părut un clip în care o influeceriță nu spunea că a plâns, ci chiar plângea teatral în timp ce repeta cu voce înceată... jurământul militar, pe care îl asculta, nu în direct. Nu era prezentă la nici o depunere de jurământ. Îl auzea într-o înregistrare, în fundal. Și tot în fundal apăreau poze cu militari în formație, la garnizoană. Aceasta deja este mai mult decât o propagandă. Este vorba de folosirea unor lucruri de tip militar în scopul manipulării. Și e posibilă o modă în astfel de videoclipuri-prezentări să fie vorba de uzurpare de titluri și calități oficiale. E o modă prezentarea în astfel de clipuri de manipulare a imaginilor cu garnizoane militare, trupă, drapel, drapel de luptă și de înregistrări cu jurământul militar. Se pare că foarte mulți au răspuns emoțional, respectiv au fost cuceriți sau manipulați de astfel de clipuri, distribuite pe rețelele sociale. Desigur, nu toți. În comentarii, printre sutele de comentarii cu îndemnuri la votarea candidatului suveranist sau cu injurii, amenințări, minciuni și batjocuri (practic, descurajări) la adresa opozanților și a comentatorilor critici, există și comentarii critice. Acum, din ce în ce mai multe, ceea ce poate fi un semnal bun pentru democrație.

Votarea a fost influențată emoțional cu propagandă, corupție emoțională, poate și materială, dar și cu șantaj emoțional; de exemplu, de tip religios (în mod direct sau cu subînțeles), de tipul: „Că dacă nu votezi, așa e posibil să îți fie cumva (negativ)”, „E posibil să faci un păcat, ori o greșeală, dacă votezi altfel”, „Că votezi pentru Sodoma și Gomora!”, ori pe baza influențelor de tip patriotic, ceva de genul: „Lăsați-ne în pace, să facem ce vrem noi în țara noastră!”, „Și ce bună era pâinea cu apă și cu zahar, din copilărie!”, „Ce frumos vorbește candidatul ăsta! Se vede că e un om credincios și care își iubește țara!”, „Spuneau oamenii că este alesul lui Dumnezeu pentru țara noastră sau trimisul lui Dumnezeu!”, „Acest candidat are curaj: vrea să nu mai fim sclavii străinilor și sa fim o țară independentă și suverană”.

Și mai sunt acele clipuri patriotice, care conțin și „pachete”  de înjurâturi, minciuni și batjocură la adresa UE, unde cam totul e prezentat pe un fundal video cu tricolor și peisaje, iar audio, cu rostiri de vorbe patriotice și cu melodii emoționale, bine cântate, cu îndemnuri, cu versuri sau doar instrumentale, de exemplu, cu un taragot cântând o doină din Ardeal sau un cântec patriotic ritmat, un fluier, un nai sau o vioară, acolo, ori cu acompaniament coral sau efect coral. Și în multe clipuri, în timpul materialului propagandistic prezentat, se face referire verbală, scrisă, ori de ambele feluri la candidatul sau partidul propagat. E bine a se ști că propaganda aceasta a fost făcuta pe gratis, ori nu, adică pe bani (și în cele mai multe cazuri, atât la producție, cât și la difuzare) sau, posibil, pe alte lucruri, cum ar fi servicii. Acestea sunt lucruri care au fost folosite în mod scârbos, dar cu succes pentru manipularea alegatorilor. Unul dintre efectele acestei manipulări a fost deturnarea votului multor cetățeni într-un interes privat, atât politic, cat și economic. Iar efectele pe plan monetar și economic s-au văzut imediat prezentării rezultatelor alegerilor, atât prezidențiale, cât și parlamentare. Iar propaganda politică mincinoasă și extremistă prezentată aici este în general cea propagată (și) foarte recent, după alegeri.  

Prof. dr. Dumitru Paraschiv, expert în manipulare și propagandă politică