Săptămâna trecută, o „cârtiţă” din CNSAS a „scăpat” presei o listă cu numele de cod ale unor ierarhi ortodocşi. Câteva ziare au preluat informaţia şi titlurile de genul „Cutremur în Biserică” au prins să curgă. Acum, dinspre CNSAS vin afirmaţii conform cărora lista celor 8 nu e, de fapt, nici exactă, nici completă. E încă o dovadă că, în realitate, nu se doreşte nici o deconspirare, ci numai macularea unei instituţii cu valoare de reper fundamental pentru cei mai mulţi dintre români. Altfel, s-ar proceda în mod profesionist, dacă, într-adevăr s-ar dori dezvăluirea celor care au făcut poliţie politică din rândul clerului. Nu s-a procedat, însă, corect şi precis nici în cazul politicienilor, CNSAS fiind doar un instrument de răfuială între partide şi atât. Aşa se lucrează, acum, în cazul capilor Bisericii. Fără dovezi, doar cu presupuneri, suspiciuni şi zvonuri. CNSAS se codeşte să dea verdicte şi scapă presei nume, aruncându-le, astfel, în malaxorul discreditării. În acest moment, s-a ajuns să se opereze cu prezumţia de vinovăţie, atunci când vine vorba de un înalt cleric ortodox. Iar faptul acesta nu e nici democratic, nici normal, nici just, nici decent. La fel cum, mizerabilă este şi tăinuirea, dacă, într-adevăr, cei opt sau măcar o parte din ei au făcut poliţie politică şi şed senini în jilţurile episcopale, în loc să bată mătănii în vârful muntelui. Până când nu se lucrează, însă, cu documente şi cu date clare, nu putem decât să constatăm că, la CNSAS, amatorismul e dublat mizer de rea-intenţie şi de o totală desconsiderare a “berbecuţilor” ce păstoresc câteva milioane de oameni. Până una alta, CNSAS nu a dezvăluit nimic nou: există patru cazuri de înalţi ierarhi care au colaborat şi aceste cazuri se ştiu doar pentru că împricinaţii au mărturisit singuri, nu pentru că CNSAS şi-ar fi făcut treaba: Nicolae Corneanu a recunoscut în 1990, Teodosie Tomitanul şi Andrei de Alba - anul trecut, lor adăugându-li-se Gherasim de Vâlcea. Ce a deconspirat, atunci, CNSAS până acum? Care sunt rezultatele campaniei de zvonuri? Nimic! Doar suspiciuni cu care se încearcă decredibilizarea Bisericii, câtă vreme nu se vine cu dosarele pe masă! Şi încă un lucru: inclusiv despre cei opt, aruncaţi în gura lumii acum, se spune că ar fi colaborat, unii, cu Departamentul de Informaţii Externe. Aici, trebuie văzut cât a servit ţării şi Bisericii colaborarea, într-un timp în care contactele externe erau strict controlate. Ce era să facem, să ne izolăm şi mai mult numai pentru că orice contact cu un străin era supravegheat? După mintea scurtă şi rea a unora, trebuia ca bisericile să fie pustii, contactele externe - atâtea câte au fost - să nu fi existat deloc, scriitorii să stea cu sertarele pline de manuscrise şi editurile să falimenteze, iar artiştii să fie în grevă perpetuă, de teamă că va veni o vreme când vor fi acuzaţi de colaboraţionism cu un regim care a existat aproape jumătate de secol. Se promovează insistent o logică strâmbă, care interzice nuanţele şi perspectiva de ansamblu asupra unei epoci. În numele acestei logici se comit nedreptăţi, aşa cum retrocedările, de pildă, înseamnă, în bună măsură, tot nedreptăţi faţă de oameni şi comunităţi fără vină, dar important e, nu-i aşa, că ele sunt expresiile unui justiţiarism orb şi neînduplecat. Nu mai contează că înlocuiesc o nedreptate cu alta, poate şi mai mare. Tot de la alegerea Patriarhului Daniel, asistăm la o altă serie de aşa-zise dezvăluiri despre patrimoniul Bisericii Ortodoxe, nelipsind ironiile pe seama abilităţilor manageriale ale noului Întâistătător, dovedite în cei 17 ani în care a condus Mitropolia Moldovei, sau mirările iscate de proiectul său de extindere în întreaga ţară a instituţiilor media pe care le-a creat la Iaşi. Se impune, în acest context, fireasca întrebare: dacă în România emit un post de radio neoprotestant ca „Vocea Evangheliei” sau unul catolic ca Radio „Maria”, de ce n-ar exista şi unul dedicat credincioşilor ortodocşi, care reprezintă 86,8% din populaţie, conform datelor ultimului recensământ? Începe să fie tot mai clar că aceia care acţionează în acest mod ticălos ştiu cât adevăr stă în cuvintele lui Mihai Eminescu: “Biserica Ortodoxă este maica spirituală a poporului român". Iar atacurile lor vizează, de fapt, fibra naţională. http://blidaru.wordpress.com