Instabilitatea legislativă este unul din principalele motive pentru care investitorii se feresc de România. Legaţi parcă de blestemul meşterului Manole - ca tot ce clădeşte ziua să se dărâme noaptea - politicienii care s-au perindat la guvernare şi-au fixat principal obiectiv de a distruge tot ce au creat predecesorii. Un cerc vicios care a fixat România în piroanele subdezvoltării.

Doar prin prostie sau rea-credinţă pot fi explicate, de exemplu, anularea unei legi care au permis înfiinţarea câtorva mii de firme în zonele defavorizate şi crearea a zeci de mii de locuri de muncă, într-un areal lipsit de orice perspectivă de dezvoltare economică. S-a invocat atunci legislaţia europeană, care nu ar fi permis o astfel de facilitate. Argumentul s-a dovedit o minciună sfruntată, Comisia Europeană neimpunând niciodată o asemenea decizie. Ba mai mult, în cazuri similare Curtea de Justiţie a Uniunii Europeane a decis că statele trebuie să-şi respecte până la capăt obligaţiile luate printr-o lege. Efectul a fost devastator pentru investitori, care şi-au planificat dezvoltarea în anumiţi parametri, sperând în protecţia legilor. Au dispărut mii de locuri de muncă, iar foştii angajaţi au îngroşat rândurile căpşunarilor expatriaţi. Efectul de domino a fost complet, afectând în cele din urmă bugetul statului, prin sume tot mai scăzute virate ca impozite şi taxe. Odată cu criza, situaţia s-a înrăutăţit dramatic. Statul, în loc să ajute mediul de afaceri prin măsuri de relaxare fiscală, prin reducerea nivelului taxelor, impozitelor şi, mai ales al dobânzilor, a făcut taman pe dos. Au scăzut salariile şi au majorat TVA, condamnând la sărăcie milioane de români. În acest timp însă, sectorul energetic a beneficiat din plin de protecţia guvernanţilor. Nu mai este un secret pentru nimeni că sectorul energetic este căpuşat la greu. „Băieţii deştepţi din energie" au supt milioane de euro cu binecuvântarea şi cotizarea obligatorie către protectorii politici, deşi liderii UE au atenţionat în repetate rânduri că sectorul trebuie curăţat. Abia în momentul în care avertismentele erau pe cale să se transforme în penalităţi au început să se mişte lucrurile. Astfel, Guvernul a aprobat, vineri, cu o întârziere mai mare de un an, proiectul de lege care reglementează sectorul energetic şi liberalizarea preţurilor reglementate, documentul fiind transmis Parlamentului spre aprobare în procedură de urgenţă. Aprobarea actului normativ este necesară pentru ca România să evite sancţiuni din partea Comisiei Europene prin declanşarea procedurii de infringement.

Cum se mulg euroi din energie

Transelectrica, coloana vertebrală care ţine funcţional sistemul energetic românesc, va fi transferată de la Ministerul Economiei către un alt minister. Motivul acestei mutări este că Uniunea Europeană a vrut, prin Pachetul 3 din energie, ca operatorii de sistem să fie cu adevărat independenţi atât faţă de organismele de stat, cât şi de producătorii şi furnizorii de energie. O privire asupra Consiliului de Administraţie al Transelectrica, plin de consilieri personali, foşti miniştri şi de oameni fără legătură cu energia, arată cât de independentă este, în realitate, compania, se arată într-un articol publicat de Jurnalul Naţional.

Echipa de şoc

Îl găsim aici pe Gheorghe Seculici, fost vicepremier în Guvernul României, actualmente preşedinte al PDL Arad. De profesie arhitect, cumătrul preşedintelui Traian Băsescu a fost numit în funcţie în 30 martie 2009 şi are mandat până în 2013. Următorul în ordinea vechimii este ilustrul necunoscut Andrei-Gabriel Benghea-Mălăieş. Acesta a absolvit ASE în 2003, iar în perioada 2003-2005 a urmat un master în Comunicare şi Relaţii Publice, urmat de un MBA în Franţa. În privinţa activităţii profesionale, Benghea-Mălăieş s-a remarcat prin trainingul pe care-l făcea la Orange România între 2002 şi 2003 şi activităţile de marketing şi vânzări pe care le-a derulat între 2003 şi 2005 la 3M România SRL, potrivit CV-ului său postat pe site-ul Transelectrica. Şi s-a remarcat atât de bine, încât a fost numit consilier al ministrului de Finanţe. Din 2006 deja a ajuns director de cabinet la Ministerul Finanţelor şi membru în CA şi AGA la CFR, Loteria Naţională, Imprimeria Naţională şi Româniafilm. Din 2007 până în prezent este consultant în cadrul Mckinsey&Company, pe domeniile energie, industrie, retail şi alimentaţie.

(Va urma)