Poliţia din România are încă probleme cu corupţia din sistem şi cu pedepsirea poliţiştilor corupţi, dar a progresat în privinţa instruirii poliţiştilor şi a medierii conflictelor în zonele cu minorităţi, potrivit raportului privind respectarea drepturilor omului al Departamentului de Stat al SUA. Raportul mai arată că problemele în penitenciarele din România sunt în continuare supraaglomerarea, igiena şi abuzarea deţinuţilor şi scoate în evidenţă faptul că românii nu au încredere în justiţie. Încredere scăzută în autoritatea Poliţiei Potrivit raportului dat publicităţii, în această săptămână,, de Departamentul de Stat al SUA, în timp ce Poliţia a urmat, "în general", legile şi procedurile interne, corupţia a continuat să rămână una dintre principalele cauze ale lipsei de respect a populaţiei faţă de poliţişti şi a contribuit la pierderea încrederii în autoritatea acestei instituţii. Salariile foarte scăzute, care uneori nu au fost plătite la timp, au contribuit la "sensibilizarea" oficialilor însărcinaţi cu aplicarea legii faţă de mită, se mai arată în raport. Autorii raportului menţionează că rapoartele de medicină legală de multe ori nu erau de încredere, greşelile fiind, în general, în favoarea poliţiştilor sau a altor oficiali. Totodată, raportul menţionează că Direcţia Generală Anticorupţie (DGA) a publicat un număr de telefon la care puteau fi anunţate cazurile de corupţie în rândul poliţiştilor. De asemenea, pedepsirea poliţiştilor români care au încălcat legea este o problemă, potrivit raportului. Autorii raportului arată că plângerile referitoare la greşelile din activitatea poliţiştilor au fost preluate de consiliul de disciplină internă al unităţilor din care făceau parte aceştia. În raport se mai arată că, în 2006, departamentul pentru drepturile omului din cadrul Poliţiei Române a investigat nouă cazuri în care se presupunea că 18 ofiţeri au încălcat drepturile omului. Astfel, ancheta pentru trei ofiţeri a fost sistată din lipsă de probe, patru ofiţeri au fost găsiţi nevinovaţi, şapte ofiţeri au primit pedepse administrative, iar patru au fost concediaţi. Totodată, au mai fost anchetate 61 de cazuri de corupţie (15 ofiţeri şi 46 de agenţi), cinci dintre aceştia fiind judecaţi în stare de arest, iar o persoană fiind deja condamnată. Judecătorii, acuzaţi de lipsa de independenţă Potrivit aceluiaşi document, la sfârşitul lunii noiembrie, 34.542 de persoane, dintre care 767 minori, se aflau în închisori sau în instituţii pentru detenţia minorilor, sistemul penitenciar având în total o capacitate de 37.925 de locuri. Astfel, supraaglomerarea a rezultat din faptul că prea mulţi deţinuţi au fost concentraţi în puţine închisori. De exemplu, în Bacău erau ţinuţi 985 de deţinuţi într-o închisoare cu 453 de locuri, potrivit autorilor raportului. Abuzul deţinuţilor de către autorităţi sau alţi prizonieri rămâne în continuare o problemă, atenţionează autorii raportului. Aceştia mai atrag atenţia şi asupra condiţiilor igienice, care nu respectă standardele internaţionale. Totodată, ei arată că facilităţile medicale nu au fost suficiente pentru a îngriji toţi deţinuţii, iar încălzirea sau apa caldă nu a fost disponibilă în multe închisori. Potrivit aceluiaşi raport, românii nu au încredere în justiţie, iar poliţiştii sunt acuzaţi în continuare de abuzuri. Conversaţiile reţinuţilor cu avocaţii lor sunt ascultate de poliţişti, care au fost acuzaţi în mai multe rânduri că au abuzat de dreptul de a reţine pentru 24 de ore, iar sistemului judiciar încă îi lipseşte încrederea populaţiei. Referindu-se la graţieri, autorii raportul vorbesc despre actele de clemenţă ale preşedintelui Băsescu. "Preşedintele Băsescu a acordat 12 graţieri pe motive umanitare, pentru cinci femei şi şapte bărbaţi, majoritatea condamnaţi pentru infracţiuni minore. Cinci dintre aceste persoane au fost eliberate datorită vârstei înaintate sau a sănătăţii precare, trei femei - pentru că aveau de îngrijit copii minori, iar un altul - pentru bună purtare", potrivit raportului. Referindu-se la judecători, independenţa lor şi sistemul judiciar românesc, în ansamblu, autorii raportului susţin că încă mai există acuzaţii potrivit cărora judecătorii pot fi influenţaţi în multiple moduri. În legătură cu Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), autorii raportul arată că există o serie de incompatibilităţi ale membrilor acestui for, precum şi un conflict deschis între instituţie şi Guvern.