Luna mai ar trebui să aducă în fine o rezolvare privind modificările la Codul Fiscal, document extrem de important ce ar urma să stabilească politica fiscală a României începind cu anul 2007. Ministerul Finanţelor doreşte ca până pe 5 mai să definitiveze discuţiile cu reprezentanţii mediului de afaceri, urmând ca după aceea Legea de modificare a Codului Fiscal să fie transmisă şi discutată în Guvern (în perioada 5-10 mai) iar ulterior - până la sfârşitul lunii - să fie aprobată de Parlament. În exclusivitate pentru Hotnews.ro, fostul ministru de finanţe, social-democratul Mihai Tănăsescu şi preşedintele Comisiei de buget-finanţe a Senatului, liberalul Varujan Vosganian au încercat să clarifice câteva dintre implicaţiile modificărilor ce vor fi aduse codului fiscal. "România va intra în colaps financiar în 2007" Aceasta este previziunea lui Mihai Tănăsescu. În opinia sa, politica fiscală promovată de Guvernul Tăriceanu crează un deficit bugetar care se va resimţi acut, odată cu integrarea în Uniunea Europeană. Tănăsescu consideră că Executivul ar fi trebuit să adopte o strategie care să majoreze veniturile statului pentru a face astfel faţă cheltuielilor ulterioare anului 2007. Mihai Tănăsescu, care este acum preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Camera Deputaţilor, crede că din cauza "aşa zisei reforme" a Codului Fiscal s-a creat o anumită instabilitate în mediul de afaceri, în perioada 2004-2006. "Cele patru modificări ale Codului Fiscal într-un interval de un an şi jumătate au creat o nervozitate în cadrul mediului de afaceri, o instabilitate şi o nereuţită a dialogului care ar fi trebuit să ducă la stabilitate şi predictibilitate". Pe de altă parte, preşedintele Comisiei de buget-finanţe din Senat, Varujan Vosganian, îl contrazice pe Tănăsescu, afirmând că aceste schimbări nu au dus la un dezechilibru fiscal ci, din contră, sunt menite să ajute pe termen lung sectorul financiar şi mediul de afaceri. "Modificările pe care le facem acum nu afectează stabilitatea fiscală, pentru că vor fi valabile de la 1 ianuarie 2007. Odată întregit Codul Fiscal, acesta va permite investitorilor să fie tot mai interesaţi de România", crede Vosganian. Filosofia fiscală elaborată de Ministerul Finanţelor Publice s-a bazat până acum pe câteva principii: lărgirea bazei de impozitare, menţinerea cotei unice la 16% şi a TVA-ului la 19%. Pe cine avantajează cota unică? Numai că această strategie şi-a atras numeroase critici, inclusiv de la Comisarul european pentru Afaceri Economice şi Financiare, Joaquin Almunia, care a atras recent atenţia că România va avea dificultăţi dacă nivelul de colectare şi cel al taxelor nu vor fi puse în acord cu necesarul de venituri la buget. O opinie asemănătoare are şi Mihai Tănăsescu, care consideră că refuzul Executivului de a majora cota unică de impozitare este o greşeală, iar acest lucru dezavantajează în special categoriile cu venituri reduse. "De aceşti bani s-au bucurat foarte puţini oameni, pentru că o cotă unică a avantajat indivizii cu venituri mari şi nu pe cei cu venituri mici şi medii. Persoanele cu venituri mici au beneficat de o creştere redusă a veniturilor iar imediat, prin noile creşteri de impozite şi taxe, le-a fost efectiv eliminat acest avantaj şi ca atare această cotă unică a creat un mare, mare dezavantaj pentru majoritatea cetăţenilor". În replică, senatorul Varujan Vosganian recunoaşte că doar anumite categorii ale populaţiei beneficiază de aceste măsuri fiscale. "Cota unică avantajează pe toată lumea, dar mai ales pe cei cu venituri mijlocii şi mari. Salariaţii şi intreprinzătorii români, datorită reducerilor la cota unică şi la impozitul pe profit făcute în 2004, rămân în buzunar cu peste 6 miliarde de euro. Noi guvernâm pentru români şi nu pentru administratori", a explicat Vosganian. Impozitele mici şi cota TVA - mărul discordiei Scăderea impozitului pe venit şi a cotei TVA au dus implicit la diminuarea veniturilor la bugetul de stat. Mihai Tănăsescu susţine că din acest motiv România riscă să intre în 2007 într-un colaps finaciar din care cu greu va ieşi. "Cota unică a dus veniturile în jos. Anul trecut ele au crescut puţin, e drept, dar sunt la nivelul lui 2004. Ideea de bază nu este să rămâi la acelaşi nivel ci să faci ceva care să te ducă înainte, să-ţi crească veniturile. Din punctul meu de vedere este un deficit bugetar recunoscut şi de FMI, care va afecta pe termen mediu şi lung politica financiară. Această creştere de care vorbeşte guvernul este în termeni nominali, plecând de la faptul că veniturile ca pondere în produsul intern brut au rămas practic la acelaşi nivel". Preşedintele Comisiei Buget Finaţe din Senat, Varujan Vosganian, susţine totuşi că veniturile la bugetul de stat sunt în creştere. "În 2006, în primul trimestru am avut venituri bugetare cu peste 20% mai mari faţă de anul trecut. Dacă scădem inflaţia şi creşterea economică, avem o creştere în termeni reali de 7-8%. Deci veniturile au fost mai mari chiar în condiţiile cotei unice. Este adevărat însă că banii rămân mai puţin la buget şi sunt mai mulţi la români". Pentru a nu creşte cota unică şi TVA-ul, Ministerul Finanţelor este nevoit să lărgească baza de impozitare, mai concret, să identifice şi să mărească alte taxe pentru a colecta cât mai mulţi bani la bugetul de stat. În opinia lui Tănăsescu, "filosofia fiscală" a Guvernului nu a făcut decât să mute bani dintr-un buzunar într-altul. "Filosofia pe care guvernul ar fi trebuit să o facă ar fi fost să pună câţi mai mulţi bani la buget pentru ca şocul anului 2007 să poată fi absorbit şi integrat. Ei nu au făcut altceva decât să bage bani în buzunarele unor companii şi ai unor indivizi, lăsând practic acelaşi nivel de venituri ca pondere la PIB, care sunt însă insuficiente pentru ca România să poată să meargă înainte. Din cauza bugetului foarte redus, Guvernul nu va putea să-şi continue reforma în sistemul sanitar, să bage bani în infrastructură sau pentru educaţie", consideră Tănăsescu. Pe de altă parte, Vosganian explică că anumite impozite sunt foarte mici şi trebuie aduse la o taxare pertinentă. "Noi mărim acele impozite care oricum trebuie mărite. Nimeni nu măreşte impozite fără să fie nevoit să facă acest lucru. Sperăm să acoperim necesarul din buget fără să mărim TVA şi cota unică. Noi ne-am axat guvernarea pe relansarea fiscală, de aceea vorbim despre taxele pe maşini şi case de lux, de mărirea accizelor şi creşterea impozitelor pe terenuri" a explicat Vosganian. Un dumping fiscal cu efecte per termen mediu Experţii comisiei europene şi cei ai FMI au recomandat Guvernului de la Bucureşti să mărească fie TVA-ul, fie cota unică dar premierul Călin Popescu Tăriceanu a refuzat până acum să ia în calcul aceste recomandări. Mihai Tănăsescu avertizează că politica fiscală aplicată în România va avea efecte negative care se vor simţi cel mai probabil peste 2-3 ani. "UE este îngrijorată pentru că ţările care aplică acest dumping fiscal riscă somaj. În acelaşi timp, dacă vrei să fii parte a unei familii cu reguli şi principii, trebuie să te adaptezi lor. Comisia Europeană ştie că o asemnea politică nu durează pe termen lung. Toată lumea are nevoie de stabilitate, iar dacă extinzi această situaţie este mai greu să o stopezi la timp şi va crea situaţii fiscale grave. Guvernul nu va mai avea bani pentru investiţii în infrastructură, sănatate, educaţie. Nimeni nu va dori ca un stat membru al UE să aibă probleme fiscale datorită acestei politici". Senatorul Vosganian este de acord că impozitele prea mici din România deranjează oficialii europeni. "UE nu este de acord cu faptul că în România sunt impozite prea mici. Asta înseamnă că noi dacă mărim impozitele, am avea nevoie de mai puţini bani de la UE. Asta e filosofia lor. Noi o respectăm, dar dacă avem o populaţie mai săracă socotim că şi impozitele trebuie să fie mai mici" a explicat Varujan Vosganian. Lărgirea bazei sau îngustarea pungii? Faptul că Ministerul Finanţelor se axează pe lărgirea bazei de impozitare şi pe creşterea taxelor este privită în mod diferit de cei doi oameni politici. În opinia lui Tănăsescu aceste măsuri sunt "de moment" şi vor afecta economia dacă vor fi menţinute. "Măsurile sunt de moment şi nu vor putea fi susţinute pe termen lung pentru că perturbă în mod cert domeniile economice. Guvernul face toate aceste modificări doar pentru a nu-şi recunoaşte greşelile. 2007 va fi un an cu un şoc financiar puternic". Senatorul Varujan Vosganian consideră că pe lângă lărgirea bazei de impozitare odată cu integrarea vor veni mulţi bani de la Uniunea Europeană, iar investitorii vor fi atraşi prin taxele mici pe profit şi de TVA-ul redus. "Nu suntem de acord cu previziunea sumbră asupra bugetului. Vom acoperi toate cheltuielile prin noua strategie fiscală. Ne-am gândit să includem în lărgirea bazei de impozitare şi maşinile, casele de lux, dar şi impozitul pe terenuri, pe mediu iar pe acestea le vom aduce la un standard normal. La impozitul pe venit taxele sunt mai mici decât în UE. Acestea nu vor afecta intreprinzătorii pentru că chiar dacă le mărim tot vor fi mai mici decât media UE. La cota pe profit sub noi mai sunt doar Irlanda, Cipru şi ţările baltice, iar la dividende suntem mult sub media europeană. În general, la impozite suntem sub media Europei deci la noi este un mediu propice pentru investiţii". În România, taxele pe mediu sunt de 0,3%, în comparaţie cu Uniunea Europeană unde acestea sunt de 3%. Majorarea taxelor pe mediu este singura măsură acceptată de fostul ministru al finanţelor din guvernul PSD. Pe de altă parte, Tănăsescu consideră că sporirea taxelor pentru redevente va crea probleme companiilor mari care, pentru a diminua pierderile, vor ridica preţurile. "Redeventele sunt foarte mici la ora actuală în România. Există contractele semnate între marile companii şi statul român, clauze clare conform cărora redeventele nu se vor modifica. Dacă ele vor avea un efect de creştere, în mod cert nici o companie nu va renunţa la profitul pe care îl înregistrează prin diminuarea lui şi vor majora preţul, care se va reflecta în inflaţie şi în puterea de cumpărare." Varujan Vosganian asigură că taxele pe mediu nu vor fi mărite în mod exagerat şi că acestea vor permite companiilor să reinvestească într-o tehnologie anti-poluare. "În ceea ce priveşte creşterea redeventelor la petrol, apă minerală etc, companiile care plătesc statului aceste taxe trebuie să cedeze din profituri", a explicat Vosganian.