Dacă la început totul părea un act izolat de vandalism, acum, la câteva săptămâni de la semnalarea primului incident, totul se leagă: imprimarea pe zeci de clădiri din Oradea a unor noi denumiri de străzi în limba maghiară este dovada clară a unui act premeditat. În spatele acestei acţiuni se ascund membrii comunităţii maghiare, reprezentanţii acestora făcându-se părtaşi şi încurajând astfel de fapte xenofobe, care nu fac decât să stârnească dihonia între români şi maghiari. Pentru a demara o astfel de "campanie" de maghiarizare a denumirilor străzilor din Oradea îţi trebuie atât suport tehnologic, cât şi financiar. Organizaţia care a pus la cale această acţiune are în spate o susţinere materială puternică, care finanţează atelierul de fabricat şabloane cu numele în maghiară a străzilor, are nevoie de vopsea şi, nu în ultimul rând, de oameni. Dacă pe reprezentanţii politici ai comunităţii maghiare îi înţelegem că-şi acoperă membrii, nu aceeaşi atitudine tolerantă aşteptăm de la cei doi edili orădeni, dacă nu de la toţi trei, dar şi de la organele de poliţie. Chiar dacă de la primele semnale că plăcuţele cu actualele denumiri de străzi în limba română au fost date jos şi sub ele au fost inscripţionate denumirile în limba maghiară au trecut câteva săptămâni, până în prezent, niciun făptaş nu a fost prins. Majoritatea clădirilor vizate se află în zona centrală, exact acolo unde poliţia ar trebui să-şi concentreze forţele de ordine. Se pare că poliţiştii aşteaptă ca orădenii să le finanţeze montarea unor camere video pe străzi, iar ei să aştepte comod într-o cameră, privind pe monitoare, cum infractorii distrug clădirile orădenilor. Însă, până vor avea acest confort, există şanse ca toate imobilele din Oradea aflate la intersecţia unor străzi să fie afectate de acest "morb" al maghiarizării. "Nu avem nicio reclamaţie în acest sens. Nu ne putem sesiza din oficiu. Pentru a interveni, ori proprietarul clădirii, ori Primăria Oradea, dacă este proprietară, trebuie să înregistreze la Inspectoratul de Poliţie o reclamaţie", ne-a declarat Mihaela Popa, purtător de cuvânt al IJP Bihor. Cel puţin zece simboluri româneşti au fost profanate Prima victimă a maghiarizării a fost chiar o zonă care este un simbol pentru Oradea: Piaţa Unirii. Cum o încercare a comunităţii maghiare de redenumire a Pieţei a fost respinsă de către Consiliul Local, aceştia s-au apucat, fără nicio aprobare, să schimbe vechiul nume în Szent Laszlo Ter, un nume care pentru orădeni nu înseamnă nimic. Apoi, strada Vasile Alecsandri a fost denumită Zoldfa Utca (Copac Verde), Cuza Vodă - Szacsvay Utca; iar Mihai Viteazul - Zorda Utca. Pe această ultimă stradă, grupul operativ a încercat să şteargă orice urmă a numelul domnitorului român care a realizat prima Mare Unire a teritoriilor româneşti. Strada Traian Moşoiu, generalul român care în aprilie 1919 a eliberat Oradea de ocupaţia maghiară, de acum poartă numele Kapucinus. Strada Moscovei se numeşte acum Szilagyi Dezso, fost ministru al Justiţiei în timpul Imperiului Austro-Ungar. Dacă membrii comunităţii maghiare preferă să-şi denumească străzile cu fel şi fel de nume ale unor iluştri necunoscuţi, noi, românii, nu vrem să renunţăm la denumirea străzii Mihai Eminescu, botezată Szanislo U. Nici Bulevardul Ştefan cel Mare nu a scăpat de acţiunea xenofobă a etniei maghiare, în locul lui fiind preferat Arpad Vezer, cel care a declanşat acţiunile de cucerire a teritoriilor româneşti, începând cu ducatul lui Gelu. Aceaşi soartă o are şi Bulevardul Decebal, care de câteva zile se numeşte Vitez Utca, în timp ce strada Nicolae Jiga poartă cu "mândrie" numele lui György Lukács, un filozof marxist maghiar. În plus, plăcuţele cu denumirea în româneşte au dispărut de pe stradă. Lista cu noile denumiri nu se opreşte aici, cu fiecare săptămâna ea se lărgeşte, în timp ce autorităţile aşteaptă ca bunul simţ al celor care reprezintă comunitatea maghiară să-şi facă prezenţa şi să ordone stoparea unor astfel de acţiuni. "Până acum nu am luat în discuţie problemele semnalate. Trebuie respectată legea. Am crezut iniţial că e vorba doar de o acţiune izolată. Văd că nu e aşa", a declarat viceprimarul Mihai Groza. Pe lângă acţiunea de distrugere, singura pe care organele de poliţie o recunosc, se poate invoca şi cea de furt a plăcuţelor cu denumirea străzilor în limba română, plăcuţe confecţionate din bani publici, aspect pe care poliţiştii nu vor să-l sesize "din oficiu", deoarece acest lucru i-ar obliga să demareze o anchetă.