Informaţia privind dispariţa avocatei Elodia Ghinescu (38 de ani), din Baroul Braşov, a fost făcută publică în urmă cu aproximativ cinci luni. Avocata dispăruse de la domiciliu în 30 august anul trecut, soţul său, Cristian Cioacă, anunţând autorităţile în legătură cu acest fapt cinci zile mai târziu. În urma declaraţiilor vecinilor şi ale colegilor de serviciu, s-a conturat ipoteza uciderii femeii, Cristian Cioacă ajungând principalul suspect al anchetatorilor.În luna septembrie 2007, ancheta a fost preluată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - la sesizarea familiei femeii - care au început, împreună cu poliţia locală, căutarea presupusului cadavru. Căutările s-au extins în judeţele Braşov şi Argeş, fiind verificate păduri, canale, cimitire şi chiar Lacul Vidraru.
Poliţistul Cristian Cioacă a fost audiat, testat cu poligraful, reţinut, prezentat instanţei de judecată cu propunere de arestare preventivă şi eliberat, motive suficiente pentru acesta de a intra în numeroase concedii medicale sau de odihnă, invocând presiunea psihică, depresia şi stresul. Concret, Cristian Cioacă a fost în concediu, anul trecut, în perioadele 11 septembrie - 9 octombrie, 11 - 15 octombrie, 24 octombrie - 6 noiembrie, 9 - 25 noiembrie, 7 - 13 ianuarie. În acest caz, în absenţa unui cadavru, instanţele de judecată - Curtea de Apel Braşov şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - au luat, în septembrie 2007, doar măsura interdicţiei de a părăsi ţara în cazul suspectului. În prima săptămână a lunii ianuarie a anului acesta, Cioacă a scăpat de interdicţie, măsura fiind ridicată de Curtea de Apel Braşov. În paralel cu derularea anchetei penale, încă de la vestea dispariţiei avocatei Elodia, a început o nouă "anchetă" coordonată mediatic şi care, sub pretextul informării publicului, dar cu încălcarea oricăror norme minimale de profesionalism şi deontolgie, a aruncat speţa juridică în sfera glumelor macabre sau a mesajelor telefonice de Sărbători.
Scenariile de telenovelă au plasat cazul în centrul unor poveşti de dragoste ale Elodiei pe tărâmuri exotice, diverse persoane considerându-se îndreptăţite să facă susţineri fantasmagorice în cadrul emisiunilor televizate. Potrivit acestor susţineri, avocata ajunsese să fie văzută în aceeaşi zi, în ţări diferite, călătorind ba cu avionul, ba cu mijloacele de transport în comun, purtând sau nu perucă, fiind însoţită sau nu de bărbaţi. Luni întregi, scenariile mediatice s-au derulat cu acceptul tacit al Consiliului Naţional al Audioviziualului. La cele cinci luni de "anchetă" mediatică ajunsă la limita paroxismului, cazul a intrat din nou în impas. Acuzat într-un nou dosar, Cristian Cioacă - recent revenit dintr-un nou concediu şi prezentând presei un ceas pe care l-ar fi primit cadou de la soţia sa, de Crăciun - a fost reţinut pentru accesarea fără drept a adresei de e-mail a acesteia. Anchetatorii au stabilit că poliţistul a fost ajutat în acest demers de Adrian Niţu pe care l-a plătit cu 3.000 de euro şi opt milioane de lei. Articolul 28 din Constituţie stipulează că "secretul scrisorilor, al telegramelor, al altor trimiteri poştale, al convorbirilor telefonice şi al celorlalte mijloace legale de comunicare este inviolabil", iar indiferent cine divulgă aceste date încalcă Legea fundamentală. Prezentat Curţii de Apel Braşov - aceeaşi instanţă care a dispus eliberarea şi apoi ridicarea interdicţiei de a părăsi ţara - Cioacă a scăpat de arestul preventiv. Judecătorii au apreciat că demersul poliţistului era justificat în contextul în care acesta îşi căuta soţia dispărută, nefiind ilegală divulgarea secretului corespondenţei. Mai mult decât atât, instanţa a ţinut cont de susţinerile învinuitului, potrivit cărora nu existau niciun fel de restricţii de parolare la adresa de e-mail a Elodiei Ghinescu de pe Yahoo. Declaraţiile lui Cioacă în legătură cu proprietatea comună asupra calculatorului accesat au fost suficiente pentru ca magistraţii braşoveni să se opună încă o dată menţinerii în arest a suspectului.

Astfel, după cinci luni, situaţia se poate caracteriza în aceeaşi termeni - o persoană dispărută, un suspect în libertate, probe contradictorii, anchete compromise, paroxism mediatic. În acest context, cazul devenit naţional în limita grotescului ar putea să se alăture pe lista altor speţe juridice predate studenţilor la capitolul "Cum nu se face o anchetă".