Softuri şi mofturi la DSV Bihor În ciuda faptului că achiziţiile publice sunt reglementate fără echivoc prin acte normative, tot mai multe instituţii publice eludează prevederile legale, cheltuirea banilor publici fiind dispusă după bunul plac al unuia sau altuia dintre cei care deţin calitatea de ordonatori de credite. De aceea, nu mai trebuie să mire pe nimeni numărul mare de procese intentate de inspectorii financiari în vederea recuperării de la cei care se fac vinovaţi a prejudiciului cauzat bugetului local sau de stat... De ce-i trebuie chelului tichie de mărgăritar? În urma controlului efectuat de Curtea de Conturi Bihor la Direcţia Sanitar-Veterinară privind modul în care au fost gestionate resursele financiare ale statului în anul 2004, s-a ajuns la concluzia că nici în cadrul acestei instituţii administrarea banului public nu s-a făcut în deplină concordanţă cu prevederile legale. Astfel, în cursul anului 2004, în urma unei "licitaţii publice" organizate la nivel naţional, a fost desemnată firma clujeană IQ Management SRL să realizeze un sistem IntraNet pentru toate cele 42 de direcţii judeţene din ţară. Tehnic vorbind, se urmărea implementarea unui program de gestiune financiară-contabilă în cadrul reţelei IntraNet existentă la nivelul Agenţiei Naţionale Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANVSA). Potrivit unor documente oficiale, cele 42 de direcţii veterinare din România au primit ordin, în anul 2004, când la şefia Agenţiei se afla Liviu Harbuz, să încheie câte un contract în valoare de 380.800.000 lei. În total, a fost vorba de suma de 15,993 miliarde lei, plătită către IQ Management pentru realizarea celor 42 de soft-uri. ANVSA a adăugat, însă, un act adiţional la contractul iniţial, tot în 2004, prin intermediul căruia societăţii respective îi mai era acordată suma de 749.700.000 lei. Ceea ce a făcut ca, pentru toate cele 42 de direcţii judeţene, să fie achitaţi aproximativ 17 miliarde lei, destinaţi realizării unui sistem IntraNet pentru autoritatea veterinară. Este o sumă fabuloasă, cheltuită de o agenţie de stat pentru realizarea unor banale soft-uri, în condiţiile în care finanţările acordate medicilor veterinari şi a serviciilor specifice activităţii lor sunt derizorii. Un ordin de serviciu mai presus de lege Cu toate acestea, printr-o "nefericită" întâmplare, DSV Bihor s-a ales doar cu banii daţi, fără a beneficia, însă, nici în momentul de faţă, de "sofisticatul" program informatic. "Este foarte trist că unii ordonatori de credite tratează cu superficialitate legea privind achiziţiile publice, care prevede cât se poate de clar că nu se poate face nici o plată fără să existe o contraprestaţie. Or, avem de-a face cu o serie de proceduri: se impunea recepţia bunului, înregistrarea lui în evidenţa contabilă şi abia apoi puteau fi întocmite documentele de plată", ne-a declarat Ioan Gheorghe Ţară, directorul Camerei de Conturi Bihor. Aşa se face că, în momentul de faţă, Camera de Conturi Bihor a intentat acţiune în contencios administrativ pentru recuperarea prejudiciului de 414 milioane lei (n.r. - suma include dobânzile şi penalităţile de rigoare), de la cei care sunt consideraţi vinovaţi de producerea lui. La acea vreme, DSV Bihor era condusă de directorul Dan Ioan Lung şi Cornelia Bivolaru, care îndeplinea atribuţiuni de contabil şef. Contactat telefonic, Dan Ioan Lung s-a eschivat să dea vreo declaraţie privitor la această situaţie, îndrumându-ne spre actuala conducere. Totuşi, acesta ne-a aruncat sec că "a fost un ordin de serviciu", a cărui executare, însă, s-ar putea să-l coste scump, în situaţia în care instanţa de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Bihor va constata că se face vinovat de prejudicierea bugetului de stat. Mai ales că, aşa cum se ştie, respectarea ordinului de serviciu ilegal nu exonerează pe nimeni de răspundere. Aşadar, aviz celor care se avântă să găsească tot felul de ciudate întrebuinţări banului public, fără a fi acoperiţi întotdeauna de lege...