Iliberalul și pro-rusul Viktor Orban (III). Amanetarea intereselor Ungariei în fața intereselor Chinei și ale Moscovei

C. Ioana*

Cu ocazia alegerilor parlamentare din aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom prezenta dosarul cooperării continue a regimului Orbán cu China și regimul Putin. Prima parte a acestui serial poate fi cititi aici, a doua parte aici. Versiunea în limba engleză a acestui text poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Ungaria, China și Drumul Aerian al Mătăsii

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto (centru), inaugurează parteneriatul strategic al Aeroportului de la Budapesta cu Air China. Sursa aici.

Vom trece în revistă, în acest material, cele mai recente inițiative economice ale Budapestei în relația cu China și Rusia. Referințele sunt la anul care a trecut, urmând să mai revenim în materialele viitoare asupra marilor proiecte ale Budapestei care leagă Ungaria de China și Rusia.

Ungaria a deschis anul trecut o nouă posibilitate de colaborare cu China în plan politic și economic. Aeroportul din Budapesta, Henan Airport Group din China, operatorul aeroportului internaţional Zhengzhou, şi compania chinezo-ungară de logistică CECZ/Utlink au semnat un acord de cooperare (aprilie 2021) pentru crearea unui Drum Aerian al Mătăsii sino-ungar şi crearea de centre logistice speciale în cadrul celor două aeroporturi care să gestioneze traficul de mărfuri (sursa aici).

          Intensificarea colaborării dintre cele două state vine pe fondul răcelii dintre majoritatea statelor europene și Beijing în privința colaborării economice. Tendința europeană e contrazisă însă de Ungaria, care mizează constant pe relațiile apropiate cu regimurile autoritare din China și Rusia.

          Secretarul de stat în cadrul Ministerul ungar pentru Inovare și Tehnologie, László Mosóczi, a declarat pentru agenția MTI, că „Acordul de cooperare semnat acum cu privire la conexiunea celor două aeroporturi ar putea oferi oportunități economice importante și extinderea semnificativă a traficului aerian de marfă între China și Ungaria. De asemenea, ar putea aduce avantaje logistice importante și reciproce pentru Ungaria, țărilor din Europa Centrală și de Est, precum și pentru China” (sursa aici).

Universitatea Fudan vine la Budapesta și înlocuiește Fundația Soros

În 2019, ministrul Inovării și Tehnologiei, László Palkovic, a anunțat că Universitatea Fudan din China își va deschide un campus la Budapesta (sursa aici). De asemenea, Guvernul ungar a anunțat că va dona 2,2 milioane de euro Universităţii Fudan pentru a-şi construi noul campus din Budapesta, care ar urma să devină funcţional în 2024. 

          Anunţul vine la un an şi jumătate de când regimul lui Orban a trimis în exil Central European University, instituţia de învăţământ superior înfiinţată de miliardarul George Soros – care a fost una dintre cele mai bune universităţi din ţară timp de 30 de ani.

Populația budapestană s-a exprimat că își dorește Orașul Studențesc promis de către Primărie și nu Universitatea Fudan, prin rezultatul unui sondaj realizat de Institutul Opinio pe un eșantion de 473 de personae, rezidenți din Budapesta cu vârste cuprinse între 18 și 59 de ani, care au răspuns la întrebări prin intermediul telefoanelor mobile. La întrebarea pentru exprimarea alegerii între cele două instituții, majoritatea respondenților – 91% au răspuns că instituției ungare, care va deservi 8.500 de studenți, ar trebui să i se acorde prioritate în defavoarea universității chineze (sursa aici).

Proteste în Budapesta împotriva înființării universității Fudan. Sursa aici.

În data de 05.06.2021, la Budapesta au fost anunțate 16 manifestații de protest împotriva înființării universității Fudan, cu participarea a peste 20.000 de personae, cu traseul de desfășurare din Piața Eroilor, până în Piața Kossuth. Manifestațiile au fost susținute de: primarul Budapestei – Karácsony Gergely, primarul independent al localității Ferencváros – Baranyai Krisztina, Jámbor András – inițiatorul manifestațiilor și activiștii/ fost redactor-șef al Mérce – Gede Márton și Őze Sándor, din partea organizațiilor Város Mindenki/Oraș pentru toată lumea, Utcáról Lakásba Egyesület /Asociația din Stradă în Locuință și Organizațiile avocaților stradali, precum și Bereczki Áron – activist al Ligii Studenților (sursa aici).

Alte proiect strategice

Dincolo de cele enumerate mai sus, în ceea ce privește relația cu partea chineză trebuie obligatoriu amintite și colaborarea sino-ungară în cazul Portului Trieste, centrul logistic de mărfuri Zahonyi, precum şi „proiectul misterios” de cale ferată prin care Ungaria ar trebui să devină principalul centru de transport, logistică și distribuție în Europa Centrală (vezi aici).

Pe aceste chestiuni punctuale, extrem de importante, pregătim un material amplu care va fi publicat săptămâna viitoare.

Să reamintim acum, pe scurt, și câteva elemente ale relației cu Federația Rusă, așa cum s-au relevat acestea doar în ultimul an.

Relația economică a Budapestei cu Moscova continuă nederanjată

Ungaria se menține un aliat apropiat și tradițional al Federației Ruse, așa cum reiese din demersurile sale recente ale guvernării de la Budapesta, care au continuat neostoite pe această direcție, pe toate nivelele.

Ungaria a blocat declarația dură privind Federația Rusă a Grupului de la Vișegrad/V4 (26.04.2021) prin care Cehia, Polonia și Slovacia condamnau operațiunea secretă militară a Rusiei, recent expusă publicului larg în Cehia, respectiv explozia unui depozit de muniție, în 2014 (sursa aici).

Ungaria și Rusia se află în discuții avansate privind acordarea de licențe pentru producerea vaccinului Sputnik V Covid -19 în Ungaria, care ar putea începe de la sfârșitul anului 2022, potrivit ministrului ungar de externe, Szijjártó Péter (august 2021), care evidenția de atunci că va fi discutat și un nou contract de aprovizionare cu gaze, cu Gazprom din Rusia (sursa aici).

Ungaria încearcă să devină prima națiune a Uniunii Europene care va adera la Banca Eurasiatică de Dezvoltare din Moscova, potrivit ministrului de externe, Szijjártó Péter (aprilie 2021). Calitatea de membru al băncii, care include Rusia și alți cinci foști membri ai Uniunii Sovietice, inclusiv Kazahstanul, va ajuta Ungaria să-și extindă investițiile în Asia Centrală (sursa aici).

Ungaria mai este membră și în cadrul unui alt creditor condus de Rusia, Banca Internațională de Investiții, care a reușit să își mute sediul la Budapesta de la Moscova, în 2019, demers criticat de aliații occidentali ai Ungariei (sursa aici).

Ungaria și Rusia au semnat un acord privind înființarea unei companii mixte de logistică feroviară, înregistrată în Ungaria, cu participarea companiei ungare de stat CER Cargo, a companiei de logistică feroviară RZD Logistics din Rusia, o entitate chinezească nenominalizată, potrivit lui Mosóczi László (iulie 2021), secretar de stat în cadrul Ministerului Inovației și Tehnologiei din Ungaria (sursa aici).

Ungaria cooperează cu Rusia și scurcircuitează Ucraina

Semnarea acordul pe termen lung al gigantului energetic rus Gazprom cu Ungaria. Sursa aici.

Culminația acestui parteneriat tradițional cu Federația Rusă a fost semnarea acordul pe termen lung cu gigantului energetic rus Gazprom. Ungaria, unul dintre cei mai apropiați aliați din UE ai Rusiei, a semnat pe 27 septembrie 2021 la Budapesta un acord de furnizare de gaze naturale pe 15 ani care îi aduce gaze din Rusia prin Balcani și Austria (sursa aici). Împreună cu conducta Nord Stream 2, care urma să livreze gazul rusesc direct în Germania, mișcarea era văzută ca o slăbire a Ucrainei, care până de curând a fost principala cale de aprovizionare a gazelor rusești către Europa și un beneficiar al veniturilor prin taxe de tranzit.

Ucraina a reacționat atunci. Acordul Ungariei cu Gazprom „dăunează intereselor naționale ale Ucrainei” și este o „decizie politică, care nu este justificată din punct de vedere economic, care a fost luată pentru a mulțumi Kremlinul”, a declarat Ministerul Ucrainean de Externe, adăugând că va solicita Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă setul de reguli energetice europene. Ministerul a mai declarat că decizia Ungariei privind rutele de livrare care evită Ucraina este „surprinzătoare și dezamăgitoare” și că decizia încalcă principiile tratatului de bază ungaro-ucrainean semnat de cele două țări în 1991. Decizia a fost „pur politică și în detrimentul intereselor naționale ucrainene și a relațiilor maghiar-ucrainene”, a conchis acesta (sursa aici).

Acordul este „un exemplu viu al politicilor de la Kremlin față de Ucraina”, a declarat atunci într-un comunicat Serhiy Makogon, director executiv la Operatorul de sisteme de transport al gazelor din Ucraina LLC. „În ciuda unui contract până în 2024, ne așteptăm la scăderi suplimentare sau la o oprire completă a gazului către Ungaria prin Ucraina”.

Comentând declarația, Szijjártó a deplâns demersul Kievului și a spus că nu vede „legătura dintre asigurarea aprovizionării cu energie a Ungariei și cooperarea decentă cu vecinii noștri”. „Resping încercarea de a interfera cu afacerile Ungariei; asigurarea încălzirii de iarnă pentru unguri este treaba noastră și nicio altă țară nu poate interveni în acest sens ” (sursa aici).

Episodul, citit acum prin prisma războiului declanșat de Federația Rusă în Ucriana, devine foarte semnificativ apropo de politicile anterioare ale Budapestei.

Propaganda rusă în presa proguvernamentală din Ungaria

Dincolo de investiții economice, influența Federației Ruse se întinde, evident, mult dincolo de acest sector. În data de 19.03.2018, Corruption Research Center Budapest/Centrul de cercetare a corupției din Budapesta/CRCB a publicat studiul intitulat ”Impactul aparatului de stat al propagandei ruse asupra media online din Ungaria – 2010-2017”, în care a încercat să se găsească răspunsuri la întrebări legate de impactul propagandei ruse în media online proguvernamentale din Ungaria.

Utilizând metode de analiză Big Data, respectiv analiza statistică de conținut și analiza semantică distributivă (pentru identificarea elementelor lingvistice cu distribuții/semnificații similare), CRCB a arhivat 1.027.653 de articole, respectiv 278 de milioane de cuvinte, din perioada 2010-2017, de pe 9 site-uri ungare: 888.hu, hídfő.ru,  index.hu, lokal.hu, magyaridok.hu, mindenegyben.com, mno.hu, origo.hu, pestisracok.hu. Studiul a comparat conținutul portalurilor guvernamentale – 888.hu, lokal.hu, magyaridok.hu și pestisracok.hu – cu cel al portalurilor neguvernamentale -mno.hu, index.hu și origo.hu – și cu cel al portalului hídfő.ru, unul dintre cele mai cunoscute site-uri ale propagandei rusești, de limbă maghiară.

Experții au concluzionat că influența aparatului de propagandă al Rusiei în media online ungare, în special în cele asociate Guvernului Orban, nu poate fi neglijat. Deși în alte țări, instituțiile statului se străduiesc să limiteze o astfel de influență nedorită, acest lucru nu se poate spune și despre Ungaria, unde guvernul pare să fi deschis porțile țării aparatului de propagandă rusesc.

Pârghii de influență rusească în Ungaria, potrivit experților, se distribuie după următoarele axe strategice:

1. contacte cu exponenți radicali de dreapta;
2. recrutarea și șantajarea politicienilor unguri;
3. legături personale cu lideri ungari șantajabili;
4. interese rusești în economia ungară;
5. perpetuarea tensiunilor privind încălcarea drepturilor minorităților naționale din Ucraina.

„Orbán a devenit o marionetă care execută ordinele lui Putin”.

La 02.02.2017, site-ul de limba rusă ”The Insider” publica un articol semnat de Anastasia Kirilenko, sub titlul ”Valiza lui Solnțevo: are Putin un <material video compromițător> cu privire la liderul ungar?” prezenta informații privind una dintre posibilele cauze ale loialității premierului Orbán față de Putin. Articolul făcea referire la anii ’90 când Budapesta era o zonă fierbinte a mafiei rusești și a altor personaje cu trecut îndoielnic din întreaga lume. În această relatare, este prima dată când Orbán Viktor este numit posibilul beneficiar al unei valize pline de bani iliciți, provenind de la cea mai importantă figură a mafiei rusești, ucraineanul Semion Moghilevici.

Surse internaționale (aici, aici și aici) au vehiculat informația potrivit căreia este posibil ca această loialitate să fi avut legătură și cu arestarea lui Semion Moghilevici (ianuarie 2008, Moscova), alias ”Szeva-bácsi”/nea Szeva.

În context, jurnalistul german Jürgen Roth a reușit să discute cu omul de afaceri Dietmar Claude/Clodo (personajul este în literatura de specialitate că că ar fi făcut parte, în tinerețe, din ”Fracțiunea Armatei Roșii”/RAF, care comitea acte teroriste pe teritoriul RFG, fondator al firmei de securitate SAS, cu servicii de protecție în Germania, Franța și Rusia – vezi Jurgen Roth, „Schmutzige Demokratie”, 2016), care în anii ’90 locuia la Budapesta și era șef de secție în cadrul Camerei de Comerț și Industrie a Ungariei și care a petrecut circa 8 ani într-o închisoare ungurească (eliberat în 2011), fiindu-i atribuite și legături cu diferite servicii de informații. Din declarațiile lui Clodo (15.05.2016 ) rezultă că pe Moghilevici l-ar fi cunoscut prin nepotul lui Serghei Mihailov (”Mikhas” – unul dintre liderii grupului de crimă organizată al lui Solnțevo), pe care l-a întâlnit în Afganistan. Într-o mărturie scrisă, aflată în posesia The Insider, Dietmar Claude menționa cum a stabilit o legătură de încredere cu Moghilevici, în baza căreia, acesta din urmă i-ar fi încredințat, în perioada 1993-1996, sume de bani destinate unor personalități ungare, una dintre acestea fiind Sándor Pintér (ministrul de Interne al Ungariei), care la acea vreme lucra în poliție, dar și pentru Moghilevici (Dietmar a acordat un interviu postului austriac de televiziune ORF, în care a declarat că în acea perioadă Sándor Pintér încasa lunar câte 10.000 de mărci germane de la Moghilevici, ca poliția ungară să închidă ochii la mașinațiunile sale din Ucraina și Rusia). De asemenea, Dietmar a mai declarat că a primit, în 1994, prin interpretul lui Moghilevici, o valiză cu circa un milion de mărci germane, aceasta fiind destinată unui tânăr. Dietmar a fost instruit să-i înmâneze valiza acelui tânăr în propriu său birou, valiza trebuind să fie deschisă chiar acolo, deoarece în spatele cărților era ascunsă o cameră video care înregistra schimbul. Pentru Dietmar, la vremea aceea, tânărul nu era decât ”unul dintre numeroasele personaje corupte cărora trebuia să le predea pachete cu bani” și abia după alegerile parlamentare din Ungaria (2010) a realizat că acel tânăr era Orbán Viktor, valuta fiind destinată campaniei Fidesz.

Legat de acestea, Dietmar declara  pentru The Insider următoarele: „Spre regretul meu Orbán a devenit o marionetă care execută ordinele lui Putin”, adăugând că Moghilevici, în schimbul libertății sale, a predat acele casete compromițătoare fostului director al FSB, Nicolai Patrușev. Ulterior (2013), Dietmar a reiterat aceste informații într-un interviu pentru jurnalista Antónia Rádi de la HVG (publicație ungară), care, după ce a consultat avocații publicației, a decis să omită numele politicianului din textul articolului (inaccesabil momentan).

În ianuarie 2019, publicația ungară HVG a revenit asupra acestui subiect, titrând „Și Orban apare în cartea despre legăturile cu Mafia rusească ale lui Putin și Trump” (Este vorba despre: „House of Trump, House of Putin: The Untold Story of Donald Trump and the Russian Mafia”/Casa lui Trump, casa lui Putin: povestea nespusă privind Donald Trump și Mafia rusească, publicată în august 2018 și scrisă de jurnalistul american Craig Unger, în care sunt prezentate informații, dobândite în urma unor investigații, începând din 1970, privind legăturile dintre Donald Trump, Vladimir Putin și Mafia rusească). HVG a citat din declarația lui Dietmar Claude/Clodo (2016) în care acesta spunea că a înregistrat momentul în care Moghilevici i-a trimis un milion de mărci germane lui Orbán pentru campania Fidesz, sumă despre care autorul cărții, Craig Unger, a spus că ar fi ajuns la serviciile secrete rusești (acuzații respinse de Cancelaria premierului ungar în 2017).

Concluzia experților internaționali este că ”Ungaria este un stat captiv al Federației Ruse” și un ”mijlocitor voluntar al demersurilor rusești subsumate conceptului <soft power>”, iar gesturile politice actuale ale Ungariei exced inițiativei politice ”Eastern Opening”, care, la început, viza doar economia și energia.

(va urma)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București și expert LARICS pe problematica ungară.