Fostul director de la Finanţele Publice Bihor rămâne după gratii Ioan Lascău rămâne în stare de arest preventiv, în temeiul mandatului emis de magistraţi în 28 octombrie, după ce instanţa respingând cererea de revocare a măsurii, după ce PNA a oferit date concrete judecătorilor despre activitatea infracţională a lui Lascău. Magistraţii Tribunalului Bucureşti au respins, ieri, cererea înaintată de fostul director al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Bihor, Ioan Lascău, care a solicitat eliberarea din arest sub control judiciar şi înlocuirea cu interdicţia de a nu părăsi localitatea. Avocatul acestuia, Nasty Vlădoiu, a anunţat că va ataca sentinţa cu recurs la Curtea de Apel Bucureşti. Demers inutil, dacă ţinem cont de motivele pentru care procurorul Parchetului Naţional Anticorupţie a solicitat instanţei să respingă acţiunea lui Lascău. Astfel, după cum a afirmat acesta, Ioan Lascău aparţine unei reţele de crimă organizată, specializată în infracţiuni de corupţie. Procurorul anticorupţie a mai arătat că Lascău nu trebuie scos din închisoare deoarece va comite şi alte infracţiuni şi, mai mult, va încerca să împiedice aflarea adevărului în acest caz. Judecătorii bucureşteni au ţinut cont de cererea PNA şi au dispus menţinerea în arest a fostului funcţionar de la Finanţele Publice Bihor. Surse din cadrul PNA ne-au declarat că afirmaţia făcută de procurorul de şedinţă, privitoare la implicarea lui Lascău într-o reţea de crimă organizată, nu este întâmplătoare şi că, în scurt timp, alţi complici ai acestuia vor face obiectul unor dosare penale. Unul dintre partenerii de "afaceri" ai ex-directorului din Bihor, Marius Vizer, preşedintele Federaţiei Europene de Judo, a fost deja demascat de PNA, care încearcă acum să-l aducă la audieri. Lucru nereuşit până în prezent, din cauză că acesta se ascunde în Austria. Aceleaşi surse au precizat că reţeaua bihoreanului a fost comparată de procurori cu cea a mafiotului Csibi Istvan, care făcuse din judeţul Harghita fieful ilegalităţilor sale. Ioan Lascău a fost arestat de PNA, la 28 octombrie 2004, sub acuzaţia de trafic de influenţă, iar o săptămână mai târziu, procurorii PNA au adăugat la această infracţiune şi pe cea de luare de mită.