Deşi sloganurile campaniei electorale din 2008 "Curăţenie în oraş, ordine la Primărie!" şi "Împreună relansăm Oradea!" aveau să renască speranţa a 50,3% dintre orădenii cu drept de vot, care i-au acordat încredere candidatului de atunci, la jumătate de drum, edilul orădean şi echipa sa sunt departe de a confirma marile iluzii ale alegătorilor...

Unul dintre punctele nevralgice identificate acum doi ani a fost amenajarea parcurilor şi întreţinerea arborilor existenţi. Atunci, Ilie Bolojan a reuşit să seducă nume sonore din rândul ecologiştilor orădeni, pe care, însă, la scurt timp, i-a abandonat. Printre măsurile propuse în urmă cu doi ani amintim "promovarea unei politici de păstrare a spaţiilor verzi prin menţinerea şi întreţinerea arborilor existenţi; reabilitarea şi întreţinerea spaţiilor verzi dintre blocuri; mărirea suprafeţelor de spaţiu verde de-a lungul cursurilor de apă: Crişul Repede, Peţa, Adona, Pârâul Întunecat".
Din păcate, de la începutul acestui an, ne confruntăm cu cea mai mare campanie de defrişare de spaţii verzi din ultimii ani. Zeci de copaci au fost doborâţi sub drujba liberală, spaţiile verzi din cartiere nu mai sunt în responsabilitatea municipalităţii, iar parcurile, cum e Parcul Libertăţii, sunt, în opinia actualei administraţii, zona ideală pentru a amenaja cafenele.
Însă cel mai dureros aspect al administraţiei liberale este amânarea mult promisei "relansări economice. Din păcate, Parcul Industrial nu a oferit, până în prezent, niciun loc de muncă. Marii investitori nu fac nicidecum anticameră la biroul lui Bolojan. Nicio investiţie majoră nu a reuşit să ridice Oradea de pe ultimele locuri ale listei municipiilor cu cele mai mici venituri salariale. Din contră, politica liberală, care ar trebui să stimuleze micii investitori, este doar o simplă doctrină. Prin programele aplicate, zeci de mici investitori au fost nevoiţi să-şi închidă afacerile, multe firme au fost împinse la faliment. Micii chioşcari alungaţi din Parcul 1 Decembrie şi din Parcul Libertăţii sunt doar ultimele exemple ale politicii liberale. Şi când te gândeşti că Programul economic de guvernare 2008-2012 al administraţiei Bolojan prevedea inclusiv înfiinţarea de centre expoziţionale, crearea de incubatoare de afaceri, respectiv a unui centru logistic.
Programele sociale, promovate de către echipa de consilieri locali liberali, au rămas doar pe hârtie. În cei doi ani, mai multe grădiniţe din zona centrală au fost nevoite să se închidă, în urma retrocedărilor, fără însă ca municipalitatea orădeană să promoveze măcar un proiect de construcţie a unui nou spaţiu pentru educaţia preşcolarilor. Frumoasele proiecte "after-school" au avut doar darul să atragă voturile miilor de părinţi. De asemenea, studenţii nu şi-au primit, nici până azi, promisa Casă a Studenţilor. Nici cealaltă categorie de tineri, elevii, nu şi-a văzut cartierele pline cu terenuri de sport. Nici viitoarele familii nu au mai fost sprijinite în construcţia de locuinţe, liberalii orădeni, cu toate că există suficiente suprafeţe de teren identificat, abandonând proiectul locuinţelor ANL.
În cei doi ani, priorităţile reale ale lui Bolojan sunt departe de cele ale orădenilor, deşi au promisiunile din campanie au rămas postate chiar pe site-ul său: asfaltarea străzilor, modernizarea spitalelor, îngrijirea şi extinderea spaţiilor verzi, cofinanţarea Aeroportului etc. Ce am primit în schimb: piramidă de sticlă în curtea interioară a Primăriei Oradea, pod rutier într-o zonă de blocuri, drumuri noi în mijlocul câmpului, parcări pe zonele verzi, peticiri de străzi şi plombări cu argilă, alei nou-nouţe, pline cu apă şi lista poate continua. Fosta clientelă politică, atât de hulită, a reuşit să ise strecoare şi sub pielea lui Bolojan: RER-ului i s-a dat întreaga activitate de salubritate, iar firma Selina a primit monopolul tuturor lucrărilor de asfaltări etc.

Dacă în urmă cu doi ani promitea că nu va face rabat de la calitate, acum Bolojan se mulţumeşte cu parcări în care bălteşte apa (vezi cele din jurul Parcului Seleuş şi CT "Transilvania"), cu locuri de joacă pline de gunoi, cu maluri ale Crişului neigienizate, cu lucrări demarate fără a avea autorizaţie de construcţie (parcarea din Piaţa Independenţei).