Printr-o fericită coincidenţă, ziua de 29 iulie va dobândi o dublă semnificaţie. Mai întâi, pentru că, începand cu anul 1998, în această zi, este sărbătorită Ziua Imnului Naţional al României - Deşteaptă-te, române!, apoi pentru că tot în ziua de 29 iulie va avea loc şi Referendumul naţional pentru demiterea preşedintelui României.

Pe 29 iulie 1848, "Deşteaptă-te, române!" a fost cântat pentru prima dată în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea. După ce a fost interzis de regimurile totalitare timp de aproape o jumătate de secol, "Deşteaptă-te, române!" a fost ales, imediat dupa Revoluţia din Decembrie 1989, imnul naţional al României. Pe de altă parte, cel de-al doilea referendum pentru demiterea preşedintelui, suspendat şi de actualul Parlament, va rămâne în istorie ca un eveniment politic de referinţă, care poate reprezenta marea schimbare de paradigmă în viaţa publică, cu profunde semnificaţii  pentru democraţia românească. Constitutţa României şi legislaţia electorală reglementează şi garantează dreptul la vot, care este universal în sensul că  aparţine tuturor cetăţenilor care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege. Votul este egal ca expresie a egalităţii dintre cetăţeni şi este direct pentru că poate fi exercitat numai personal şi nu prin intermediar. Caracterul secret al votului garantează alegătorului posibilitatea de a decide în deplină libertate şi intimitate. În fine, ca în majoritatea statelor europene, votul este facultativ, nu obligatoriu. Cadrul juridic este reprezentat de Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului. Legea reglementează, la Capitolul 5, multiple contravenţii şi infracţiuni. Din acestea vom evoca numai două infracţiuni, care sunt mediatizate în aceste zile. Astfel, Art. 52 (1) incriminează "Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exerciţiu al dreptului de a participa la referendum", iar Art. 54 (1) incriminează  "Promisiunea, oferirea sau darea de bani ori de alte foloase în scopul de a determina alegătorul să voteze sau să nu voteze în cadrul referendumului". Fiecare din aceste infracţiuni se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 5 ani şi interzicerea unor drepturi în primul caz. În ambele cazuri tentativa se pedepseşte, iar potrivit Art. 58, pentru toate infracţiunile săvârşite în legătură cu organizarea şi desfăşurarea referendumului acţiunea penală se pune în mişcare din oficiu. Ultima modificare adusă legii, în sensul că Referendumul este validat dacă jumătate plus unu dintre votanţii de pe listele electorale participă, iar preşedintele va fi demis dacă 50% plus unu din cei care vin la urne şi votează pentru suspendare, are logica si, teoretic este legală, dar practic  este inaplicabilă. Pe fond, reglementarea este numai parţial legală, pentru că stabileşte cu precizie că Referendumul poate fi validat numai cu prezenţa a 50 % plus unu din alegătorii de pe liste. Aceasta, în condiţiile în care nu se cunoaşte cifra de referinţă la care se raportează cei 50% plus unu, adică numărul exact al alegatorilor înscrişi pe listele electorale permanente, care nu sunt actualizate conform legii şi nici puse de acord cu bazele de date de la evidenţa populaţiei şi datele recesământului din 2011. Aşadar, dacă votează un singur om peste cei 50%, este OK, iar dacă sunt cca 2,5 milioane de votanţi în plus pe liste este totuna. O asemenea diferenţă, care poate fi de +15% pune totul sub semnul întrebării şi incertitudinii, ceea ce este extrem de grav. Aceste cifre sunt relative, dar sunt confirmate de recesământul persoanelor şi locuinţelor din 20.10.2011, prin rezultatele provizorii, conform cărora faţă de anul 2002, populaţia României a scăzut cu peste 2,6 milioane, de la 21.680.974 la 19.042.936 de persoane (din care 18,4 milioane au drept de vot?). Miza Referendumului este uriaşă, iar votul de la 29 iulie poate fi cel mai important din ultimii 23 de ani, deoarece acum trebuie tranşată definitiv şi irevocabil, prin votul popular, opţiunea dintre democraţia de tarabă şi democraţia autentică, iar făcând abstracţie de cei 95 mil. lei alocaţi din bani publici, cheltuielile economico-financiare şi de imagine sunt imense şi eventuala invalidare a Referendumului ar fi extrem de paguboasă. În aceste condiţii, în care fiecare vot contează, participarea facultativă la vot devine obligaţia civică a fiecărui cetăţean cu drept de vot, pentru că nu pasivitatea, ci decizia directă prin vot ţine de chintesenţa democraţiei. De aceea, la 29 iulie se poartă Tricolorul.

Nicolae Sălăjan