În urmă cu patru ani, scandalul retrocedării clădirii în care funcţionează Filarmonica Oradea exploda pe pagina întâi a ziarelor locale. Cererea Episcopiei romano-catolice a fost primită fără rezerve de Kiss Alexandru, preşedintele de atunci al Consiliului Judeţean Bihor, instituţia în subordinea căreia se afla Filarmonica fiind acuzată că a investit peste 30 de miliarde de lei vechi pentru a oferi entităţii religioase un cadou gata ferchezuit.

Situaţia juridică a clădirii în care funcţionează Filarmonica orădeană este limpede şi nu prea. "Episcopia Romano-Catolică Oradea a solicitat retrocedarea imobilului prin cererea nr.37 din 19 decembrie 2002 adresată Comisiei speciale de retrocedare a unor bunuri imobile care au aparţinut cultelor religioase din România. Până în momentul de faţă Comisia de retrocedare nu a emis nicio decizie în acest sens", ne-a comunicat Biroul de presă al Consiliului Judeţean Bihor. Ca atare, imobilul respectiv a rămas în proprietatea publică a judeţului Bihor, fiind administrat de Filarmonică. Altfel spus, instituţia de cultură stă de şapte ani cu sabia lui Damocles deasupra capului. În ipoteza în care Episcopia romano-catolică va primi totuşi un răspuns favorabil la cererea înaintată, retrocedarea clădirii se va rezuma la o chestiune strict procedurală. Într-un atare scenariu, Filarmonica se află în situaţia de a deveni chiriaşă, deoarece CJ Bihor nu are o altă clădire drept alternativă pentru instituţia culturală. Singura variantă posibilă, amenajarea unei clădiri în care au funcţionat vechile cinematografe orădene, a căzut, deoarece ele au fost date înapoi la RADEF de către Guvern.
În sala de spectacole "Enescu-Bartok" s-au investit de-a lungul timpului aproximativ 25 miliarde de lei vechi. Doar achiziţionarea şi montarea noilor scaune a costat 2,5 miliarde lei, iar draperiile şi candelabrele au costat şi ele câte un miliard fiecare. Placarea cu marmură a scărilor de acces a costat în jur de 500 milioane lei, amenajarea acusticii sălii, alte 300 milioane, centrala termică, două miliarde lei vechi, iar amenajarea curţii exterioare, încă un miliard. Sistemul de securitate şi acces în clădire a costat bugetul judeţean alte câteva sute de milioane de lei. Ultima tranşă consistentă de bani, peste două miliarde, a fost alocată în 2006 pentru finalizarea întregii investiţii.