Trăim un moment al debusolării generale. Nu este vorba despre români, ci la modul general. Nu mai există niciun fundament etic. Confesiunile creştine tradiţionale şi-au pierdut credibilitatea pentru un cuantum major din populaţie. Confesiunile noi au tendinţe fundamentaliste, ceea ce sterilizează raţiunea şi dialogul constructiv. Islamismul s-a fundamentalizat.

Mozaismul s-a amprentat de iluzii imperialiste. Mare parte din populaţia lumii poate peste un sfert este atee. Deci nu mai există un fundament etic religios decât insular, ici, colo, fără putere de a forma curente majoritare. Fundamentele eticii laice au fost aneantizate de grozăviile de toate culorile şi ideologiile secolului XX, un secol care a construit viitorul punând la bază conceptele de eficienţă şi comerţ ceea ce a generat un comportament de tip animalic, bazat pe instincte, agresivitate, şiretenie instinctivă şi spaţiu ebologic. În această atmosferă nu mai suntem, nu mai putem fi împăcaţi cu noi înşine, cu ceilalţi şi până şi cu natura. Nu mai ştim decât să acuzăm, să ne lamentăm şi să suspectăm. Acestea ne împiedică să fim raţionali. Ne plângem când plouă, ne plângem când nu plouă, ne plângem că e cald iarna, ne plângem când se face frig iarna etc... Nu vedem normalitatea lucrurilor. Ne luăm după televiziunile lipsite de orice moralitate, cu reporteri subdotaţi intelectual şi cu grave tulburări emoţionale, care transformă în grozăvie zborul fluturilor, în tragedie apusul soarelui şi în fenomene demne de suspiciune înflorirea florilor. Astfel a nins în această iarnă şi am asistat la "transmisii de pe frontul sfârşitului lumii". Am uitat că au existat cândva sănii de transport, că odinioară toată iarna, din decembrie în martie, oamenii şi orice altceva se transportau cu sănii. Acum nu mai vedem sănii de transport decât eventual în muzee. Adică, am uitat care este normalitatea lucrurilor la noi acasă. Doi paşi mari am făcut totuşi spre normalizare. Adică, după ce lumea a văzut iarna trecută că la o zăpadă mică de 10 cm în Germania şi Franţa tot transportul, inclusiv aerian, a fost bulversat câteva zile, nimeni nu s-a aruncat ca prostul să acuze "doar în România", "doar la români", acea imbecilă autocalomniere de anii trecuţi. În al doilea rând, în zonele urgisite de viscol, care a viscolit de când lumea pe acele meleaguri (vezi ce scria Ovidiu acum 2000 de ani), majoritatea populaţiei a înţeles în mod raţional că fiecare trebuie să-şi poarte el de grijă şi că dacă se aruncă în apa îngheţată nu este de vină guvernul, oricare ar fi el. Că mai sunt proşti cu grave tulburări de comportament este o altă problemă. Întotdeauna vor fi şi doar când se vor frige vor înţelege, sau când vor degera. A devenit însă evident că este necesar un plan naţional de acţiune coerentă pentru orice fel de fenomene meteorologice, care pot aduce suferinţă, iarnă grea, inundaţii, cutremure etc... Sunt necesare planuri elaborate "la cheie" pentru orice asemenea fenomen. Este o problemă de apărare a oamenilor, aşa cum apărarea ţării are nevoie de planuri militare. Nu este vorba de a mătura zăpada în timp ce viscoleşte, sau a cumpăra utilaje la care te uiţi 10 ani, adică fără cheltuieli prosteşti, ci de a elabora planuri de acţiune cu o evaluare a raportului optim între acţiune, eficienţă şi cost. A devenit, însă, cât se poate de evidentă necesitatea înfiinţării unui post de radio al poliţiei rutiere, care să poată fi ascultat pe toată suprafaţa ţării şi care să transmită în permanenţă, zi şi noapte, condiţiile de circulaţie din ţară (chiar şi limitrof ţării) şi evenimentele rutiere, inclusiv cozile kilometrice tot mai frecvente, şi dopurile de circulaţie. Oricum viitorul va impune acest sistem de informare a populaţiei şi de coordonare a circulaţiei.