Procedura solicitării de către procurori a avizului Comisiei speciale de la Cotroceni în vederea începerii urmăririi penale a foştilor sau actualilor miniştri este neclară din punct de vedere al naturii juridice al acestui aviz şi poate crea suspiciuni cu privire la obiectivismul membrilor comisiei. Avocatul Viorel Spânu a explicat, ieri, că este foarte important să se clarifice care este natura juridică a acestui aviz cerut de procurori, în condiţiile în care procedura în faţa Comisiei speciale de la Cotroceni nu este una judiciară. "Trebuie lămurit dacă acest aviz este un act administrativ, un act de decizie, un act al unei autorităţi sau o dispoziţie administrativă care stă la baza începerii urmăririi penale", a declarat Viorel Spânu. Avocatul consideră că, în afara oricăror speculaţii politice, trebuie clarificată această problemă, tocmai pentru a se evita situaţiile adeseori invocate în practica judiciară. Potrivit acestor situaţii, politicienii în legătură cu care se cere avizul Comisiei de la Cotroceni susţin, în majoritatea cazurilor, că află din mass-media despre aceste demersuri care îi privesc în mod direct şi se declară surprinşi de actele juridice ale procurorilor. De asemenea, în majoritatea cazurilor, cei vizaţi de anchetele procurorilor nu cunosc care sunt probele împotriva lor şi nici faptele care le sunt imputate. În condiţiile în care Codul de procedură penală permite această procedură, juriştii remarcă uşurinţa cu care procurorii solicită - mai ales în ultima perioadă - avizul comisiei. Lanţul procedural nu permite membrilor comisiei să evite sau să refuze analizarea cazului. Psihologic, membrii comisiei ar putea fi acuzaţi de subiectivism, ei fiind puşi în situaţia de a lua mai mult o decizie politică. Din punct de vedere juridic, comisia nu judecă faptele şi nici nu are abilitatea să se pronunţe cu privire la vinovăţia sau nevinovăţia persoanei pentru care se cere avizul. Astfel, în lipsa unui răspuns aşteptat, s-ar crea alte suspiciuni cu privire la membrii comisiei. "Uşurinţa cu care se cere urmărirea penală poate determina uşurinţa cu care se acordă acest aviz. La Cotroceni este un om politic şi, în lipsa unui răspuns aşteptat, s-ar putea crea alte suspiciuni", a declarat avocatul Petre Buneci. Existenţa sau nu a unor indicii temeinice sau a unor probe - problemă deja generalizată în dreptul românesc - îşi găseşte incidenţa şi cu privire la situaţia solicitării avizului comisiei de la Cotroceni, susţin avocaţii bucureşteni. Juriştii mai susţin că - în condiţiile în care procedura în faţa comisiei nu este una a actelor premergătoare, în sensul Codului de procedură penală, înainte de solicitarea avizului - indiciile sau probele pe care procurorii le au trebuie să fie suficiente pentru a putea califica ancheta ca fiind în faza actelor premergătoare. Însă, în condiţiile în care cei vizaţi de aviz nu cunosc faptele imputate, se pot naşte întrebări diverse cu impact asupra credibilităţii justiţiei. Dubiile asupra naturii juridice a deciziilor Comisiei speciale pot fi cu atât mai întemeiate având în vedere că este vorba doar de un aviz consultativ, iar decizia este a preşedintelui Traian Băsescu şi poate fi interpretată politic. Teoretic, există chiar posibilitatea ca avizul Comisiei speciale să fie negativ, iar şeful statului să nu accepte cererea de începere a urmăririi penale făcută de procurori. Pe de altă parte, preşedintele Traian Băsescu este de părere că este vorba despre o pură chestiune procedurală. "Comisia nu judecă şi nu stabileşte vinovăţia, doar permite ca un ministru să compară în faţa procurorilor sau nu. Să fie întrebaţi sau, altfel spus, anchetaţi de procurori pentru suspiciunile care există asupra lor şi nimic mai mult. Miniştrii pentru care s-au făcut solicitările pentru începerea urmăririi penale la acest moment nu sunt sub urmărire penală şi nu au cum să răspundă în faţa procurorilor", apreciază Băsescu. El a ţinut să adauge că în dosarele respective nu există niciun material prin care vreun ministru să fie acuzat. "Ni se dau doar elemente care fac necesară prezenţa miniştrilor în faţa procurorilor", a spus Băsescu. Şapte actuali şi foşti miniştri se află deja pe lista procurorilor Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi ai Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, fiind deja pasaţi comisiei de la Cotroceni. Sunt vehiculate noi nume de politicieni, iar şirul speculaţiilor continuă, situaţie permisă de o procedură care s-a dorit a fi juridică, dar care, de fapt, îmbină juridicul, administrativul şi politicul.