Cotidianul american New York Times a publicat ieri un reportaj despre maghiarii şi secuii din România şi lupta acestora pentru recunoaşterea autonomiei Ţinutului Secuiesc. Autorul reportajului face o paralelă între evenimentele din Kosovo şi situaţia din România, relatând că sute de maghiari au ieşit în piaţa centrală a oraşului pentru a-i susţine pe kosovari şi pentru a-şi exprima dorinţa de a fi autonomi. "Chiar şi în Uniunea Europeană frontierele sunt arbitrare. Multe minorităţi entice, cum ar fi bascii în Roma, rămân fără stat, în timp ce altele, cum sunt maghiarii din România, sau din Slovacia şi Serbia, sunt rupţi de rădăcinile lor", notează cotidianul.

Reportajul începe cu o imagine a monumentului revoluţiei de la 1848 care este încununat cu jerbe şi coroane purtând steagul maghiar. "Adânc în inima României, doar o singură ghirlandă poartă steagul în culorile naţionale: albastru, galben şi roşu", titrează cotidianul. Trecând de la o sărbătoare la alta, autorul articolului menţionează că maghiarii din Sfântu Gheorghe sărbătoresc de două ori Anul Nou: după ora Bucureştiului şi după ora Budapestei.
Maghiarii din Sfântu Gheorghe, "cunoscuţi şi sub numele de secui cred cu tărie că a sosit timpul pentru a li se recunoaşte independenţa şi au prezentat necesitatea unui stat semi-autonom, numit Ţinutul Secuiesc, drept o realitate incontestabilă", subliniază ziarul new-yorkez.
"Kosovo este un exemplu, chiar unul foarte clar, că dacă o comunitate vrea să se autoguverneze, ea trebuie să îşi exprime foarte ferm dorinţa", a declarat pentru cotidiamul american Csaba Ferencz, preşedintele Consiliului Naţional al Secuilor, un grup maghiar local fondat în 2003 cu scopul de a lupta pentru autonomie. Secuii admit ca şansele lor de reuşită sunt slabe, însă continuă să lupte, "spre necazul românilor din această zonă" , care afirmă că au mai puţine drepturi decât au maghiarii ca minoritate naţională. Ziarul prezintă şi un scurt-istoric al "regiunii maghiare, care include o parte din judeţul Mureş şi Harghita şi Covasna în întregime". Conform reportajului, aici s-a aflat cândva graniţa Imperiului Austro-Ungar, protejată de secui. După Primul Război Mondial, "secuii au rămas blocaţi în mijlocul României, la câteva ore de condus printre Carpaţi de Bucureşti", sustine New York Times.
Sfârşitul Primului Război Mondial a rămas în istorie, în opinia jurnaliştilor americani, mai ales prin termenii drastici impuşi Germaniei. "Însă tratatul de pace semnat de Ungaria în 1920, Tratatul de la Trianon, este fără discuţii mult mai dur. Ungaria a pierdut aproape două treimi din teritoriul şi populaţia ei, şi o treime din vorbitorii de limba maghiară prin disoluţia Imperiului Austro-Ungar, o pierdere cunoscută până astăzi sub numele de trauma de la Trianon", mai susţine cotidianul american.
Minoritatea maghiară din România este cea mai mare din Europa şi la fel este şi dorinţa de a câştiga autonomie, susţine autorul reportajului. "Din cele 22 de milioane de locuitori ai României, 1,5 milioane sunt maghiari şi aproape jumătate din aceştia sunt secui. Nu e de mirare ca România, membră a Uniunii Europene şi gazda summitului NATO ce abia s-a încheiat, s-a alăturat Slovaciei, Serbiei şi Rusiei în refuzul de a recunoaşte Kosovo".
Statisticile şi concluziile jurnaliştilor americani merg mai departe: "Spre deosebire de kosovari, secuii cer doar autonomie, nu independenţă, lăsând politica externă şi apărarea naţională în mâinile guvernului de la Bucureşti. Ţinutul Secuiesc s-ar întinde pe o suprafaţă de aproximativ 10.000 km2 , cu o populaţie de peste 800.000 de oameni, trei sferturi dintre ei de etnie maghiară".
Consiliul Naţional al Secuilor colaborează cu Partidul Civic Maghiar, a cărui participare la alegerile locale a fost aprobată în martie, ca o alternativă la Uniunea Democrată a Maghiarilor din România. Uniunea Democrată este acuzată de cetăţenii români că utilizează maşinaţiuni entice învechite şi de oponenţii de la Partidul Civic Maghiar că au trădat interesele minorităţii maghiare. "Din 1996 ei participă la guvernare şi de atunci ei reprezintă interesele românilor şi nu pe cele ale maghiarilor", a declarat Zoltan Gazda, preşedintele filialei din Sfântu Gheorghe a noului partid, citat de New York Times. "Noi am respectat dintotdeauna legile româneşti în lupta noastră pentru autonomie, dar dacă aceasta nu va avea o finalitate pozitivă, ar putea duce la alte tipuri de tensiuni. Avem semnale ca neînţelegerile pe această temă pot degenera în conflicte", a adăugat Zoltan Gazda.

Românii din această zonă afirmă că guvernul de la Bucureşti şi-a subordonat interesele în schimbul voturilor parlamentarilor maghiari. "După cum declara Rodica Pârvan, unul dintre membrii români ai Consiliului Local, guvernul român nu face nimic, în timp ce subvenţiile pentru biserici şi şcoli sunt distribuite inegal de majoritatea maghiară din Consiliul Local", informează cotidianul american.

"În orice caz, plângerile localnicilor români sunt legate de neînţelegeri simbolice cum ar fi întâlnirile Consiliului local care se ţin numai în limba maghiară sau colindele cântate în limba maghiară de Crăciun. Pe 15 martie, sărbătoarea naţională a Ungariei care marchează începutul revoluţiei împotriva regimului habsburgic, Rodica Pârvan a constatat cu exasperare că steagul românesc din faţa Consiliului Local era atârnat la jumătatea stâlpului de susţinere", relatează New York Times. Ziarul citează şi declaraţia Rodicai Pârvan legată de această întâmplare: "Mi-au spus că vântul l-a dat jos".