Moto:

"Împiedicarea, prin orice mijloace, a liberului exerciţiu al dreptului de a alege sau de a fi ales se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani" (art.385 Cod Penal).

Alegerile s-au încheiat, dar sute de mii de români aflaţi în străinătate nu au putut vota. De ce? Pentru că înalţi funcţionari de stat, membri ai guvernului sau ai autorităţilor electorale - adică cei care s-au ocupat de organizarea alegerilor - nu şi-au făcut datoria. Cu alte cuvinte, prin inacţiunea lor au împiedicat liberul exerciţiu al dreptului de a alege. Iată de ce organele de anchetă penală ale statului trebuie să-i identifice pe vinovaţi şi să-i trimită în judecată.

Deşi alegerile recent încheiate au scos la iveală carenţe mari în legile electorale române, Parlamentul României nu a găsit de cuvinţă să pună în dezbatere modificarea lor. Din nou, politicienii români adoptă politica struţului şi încearcă să păcălească aşteptările electoratului. Miza este mare pentru aceşti trepăduşi care se consideră stăpânii legii, nu slujitorii ei: dacă legile electorale sunt modernizate şi actualizate conform noilor realităţi europene, se va închide definitiv epoca turismului electoral şi a pomenilor electorale. Acestea au fost mijloacele folosite cu predilecţie de politicieni pentru a putea manipula electoratul, care însă le-a transmis pe 16 noiembrie că lucrurile trebuie să se schimbe. Obişnuiţi să inventeze apa caldă, majoritatea politicienilor nu urmăresc şi nu servesc însă interesul public. Probabil vor urmări să scoată din joben legi electorale pe măsura "democraţiei originale" fătate de Ion Iliescu acum două decenii şi jumătate. Generaţiile s-au schimbat, la fel şi mentalităţile, iar clasa politică, dacă va continua să nu ţină seama de vocea electoratului, va fi măturată la coşul de gunoi al istoriei.

Mură-n ură

Cum spuneam, în administrarea statului şi a drepturilor cetăţeneşti nu trebuie "să inventezi apa caldă". Legi electorale moderne care să permită votul tuturor cetăţenilor unui stat, chiar dacă aceştia se află împrăştiaţi în lumea largă, există şi sunt aplicate cu succes. În ţările nordice, recunoscute drept etalon în privinţa drepturilor cetăţeneşti, dar şi a nivelului de trai, legile electorale acoperă toate situaţiile posibile şi imposibile în procesul electoral. Sub nicio formă, cozile uriaşe de genul celor fomate de români în marile oraşe din Europa nu s-ar produce, dacă am avea legi electorale precum cele nordice. Iată spre exemplu ce înseamnă să votezi în Suedia, aşa cum a fost prezentat pe scurt de autorităţile electorale ale acestui stat pentru alegerile din 14 septembrie 2014, când au fost alegeri pentru Parlamentul suedez, consilieri comunali şi judeţeni.

Cine poate vota în Suedia

În Suedia dreptul de vot se primeşte la 18 ani, ca în majoritatea ţărilor democrate. "Pentru a avea drept de vot trebuie să fi împlinit 18 ani cel mai târziu în ziua alegerilor. Acest lucru este valabil pentru toate alegerile. Dreptul tău de vot este stabilit prin informațiile din registrul de evidență a populației de la Administrația Financiară cu 30 de zile înainte de ziua alegerilor", se arată în ghidul explicativ privind drepturile alegătorului suedez. Pentru autorităţile române poate părea ciudat că un registru de evidenţă a persoanelor funcţionează la Administraţia Financiară. Logica nordicilor este însă fără cusur: numai cine plăteşte taxe există ca cetăţean normal şi cu drepturi, prin urmare, statul suedez împuşcă doi iepuri dintr-o lovitură, are o evidenţă "contabilă" atât a populaţiei cu drept de vot, cât şi a celei care votează.

În Suedia ai drept de vot pentru Parlament dacă: ești cetățean suedez și ești sau ai fost înregistrat în evidența populației în Suedia. Ai drept de vot pentru consilieri comunali și județeni dacă: ești cetățean suedez și ești înregistrat în municipalitatea și județul respectiv; ești cetățean al vreuneia dintre țările membre ale Uniunii Europene sau cetățean islandez sau norvegian și ești înregistrat în municipalitatea sau județul respectiv; ești cetățean al vreunei alte țări decât cele enumerate mai sus și ai fost înregistrat în Suedia trei ani la rând înainte de ziua alegerilor.

 

Cardul de alegător

"Cetăţeanul care are drept de vot primeşte un card de alegător prin poștă aproximativ cu trei săptămâni înainte de alegeri". Ciudat, nu? În România cardul de alegător există de cel puţin un deceniu, dar nu a fost folosit niciodată. De ce? Pentru că, folosite, ele elimină posibilitatea votului multiplu, adică a fenomenului cunoscut drept "turism electoral". În timp ce pe cartea de identitate se aplică un autocolant care poate fi dezlipit imediat după aplicare foarte uşor şi nu rămân urme, pe cardul de alegător se trece în căsuţa respectivă data scrutinului cu pixul şi se ştampilează, căsuţa respectivă nemaiputând fi folosită pentru vot. Iată de ce niciun guvern din ultimii 14 ani nu a găsit de cuvinţă să introducă obligativitatea folosirii cardului de alegător. Milioane de astfel de carduri au fost tipărite în România, milioane de lei aruncate în vânt.

În Suedia există astfel de probleme? Dimpotrivă. Iată explicaţiile folosirii cardului, care este puţin mai complex ca la noi: "Pe cardul de alegător stă notat cărei secții de votare aparții, precum și numele, adresa și orele de funcționare ale secției tale de votare. Pe cardul de alegeri există și informații despre locale în caz de vot în avans. Dacă vei vota în avans trebuie să ai cu tine cardul de alegător. Dacă nu ai primit sau ai pierdut cardul tău de alegător poți comanda un nou card la municipalitate sau la Autoritatea Electorală.

Buletine de vot

Buletinele de vot sunt galbene pentru alegerile parlamentare, albe pentru alegerile de consilieri comunali și albastre pentru consilieri județeni. Buletine de vot există în toate locurile în care poți vota, dar și la partide. La fel ca în România, în Suedia se votează partide. Numele partidului este scris pe buletinul de vot. "Dacă nu găsești buletinul de vot al partidului tău poți să iei un buletin de vot gol și să scrii numele partidului cât mai clar posibil" - iată o posibilitate dată alegătorilor care la noi ar fi aproape imposibil de înţeles de către autorităţile române. "Dacă vrei să fie aleasă o anumită persoană dintre candidații partidului poți să dai un vot personal pentru acea persoană prin a bifa cu o cruce pe căsuţa dinaintea numelui candidatului de pe buletinul de vot. Poți să bifezi doar un candidat".

Dovada identităţii

"Trebuie să-ți dovedești identitatea pentru a putea vota. Dacă nu ești cunoscut de către personalul de la alegeri trebuie să arăți un act de identitate ca de exemplu carnet de conducere, pașaport sau legitimație de serviciu. Dacă nu ai niciun act de identitate, o altă persoană poate să-ți confirme identitatea, dar asta înseamnă că acea persoană trebuie să prezinte un act de identitate."

Votarea şi votarea în avans

"În ziua alegerilor votezi la secția ta de votare. Poți vota doar la secția de votare care este scrisă pe cardul tău de alegător. Secția de votare este deschisă doar în ziua alegerilor din data de 14 septembrie 2014. Când votezi la secția ta de votare ești bifat pe lista electorală și voturile tale sunt depuse în urnele de vot". "A vota în avans înseamnă că votezi în altă parte decât la secția ta de vot. Votarea în avans are loc de la data de inclusiv 27 august 2014 și până la inclusiv data alegerilor (14 septembrie). O secție de votare pentru votare în avans poate fi de exemplu Primăria 3 sau Biblioteca. Când votezi în avans trebuie să ai cu tine cardul tău de alegător, acesta fiind folosit pentru a trimite votul tău la secția ta de vot. Votul tău se ia în calcul acolo. Poți obține informații referitor la unde poți vota în avans pe pagina de internet a Autorității Electorale www.val.se sau de la municipalitatea ta".

Votarea în străinătate

"Dacă ești în străinătate, poți vota cu scrisoare sau la o ambasadă suedeză sau la un consulat suedez. Pentru a vota cu scrisoare ai nevoie de material pe care îl comanzi de la Autoritatea Electorală". Prin urmare, cu aproape trei săptămâni înaintea datei de 14 septembrie, alegătorii suedezi din străinătate au timp să expedieze o scrisoare la ambasada ţării în care se află, după ce în prealabil îşi printează formularul respectiv de pe site-ul Autorităţii Electorale (în cazul nostru al Biroului Electoral pentru Străinătate sau Biroul Electoral Central). Formularul conţine datele de identificare, CNP etc., alegătorul îl completează şi expediază votul către Ambasada ţării unde locuieşte. Simplu şi eficient.

Urna mobilă înlocuită cu mesagerul

"Poți vota cu mesager dacă ești bolnav, cu dizabilități fizice sau în vârstă și nu poți să mergi singur la secția ta de votare sau la un local de votare. Poți vota cu mesager și dacă ești închis în arest preventiv sau la un penitenciar. Dacă locuiești la țară în apropierea unui factor poștal rural, acesta poate fi mesager pentru tine. Pentru a vota cu mesager ai nevoie de material special pe care îl comanzi de la muncipalitate sau de la Autoritatea Electorală. În material sunt informații referitoare la cum procedezi pentru a putea vota prin mesager". Q.E.D. (Quod erat demonstrandum)