Autointitulaţi "forţele politice din Bihor", prefectul şi subprefectul judeţului Bihor, preşedintele şi vicepreşedinţii Consiliului judeţean, primarul şi viceprimarii Oradiei au transmis ieri, prin intermediul presei, "preşedinţilor SC Transilvania General Import Export SRL Oradea", domnii Ioan şi Viorel Micula, o "scrisoare deschisă" în care acuză că "în ultima perioadă, la diverse niveluri, s-a luat notă cu reală îngrijorare de atitudinea necooperantă şi adesea vădit ostilă manifestată în structurile nou alese ale conducerii judeţului de reprezentanţii intereselor trustului (patronat de cunoscuţii oameni de afaceri - n.n.)". În aceeaşi scrisoare, semnatarii se arată "profund dezamăgiţi de lipsa de profesionalism, precum şi de caracterul tendenţios şi nejustificat critic (al materialeor privind administraţia locală) apărute în presa scrisă şi pe posturile de televiziune aflate în proprietatea trustului". Că semnatarilor acestei stupefiante scrisori le-a ajuns cuţitul la os nu mai este un secret pentru nimeni. Maşina de vot care a funcţionat ca unsă în Consiliul local şi cel judeţean, ani la rând, după cum au dictat interesele clanurilor mafiote de la conducerea municipiului şi judeţului a cam început să scârţâie, din această legislatură, când câţiva dintre consilierii noi aleşi - care, întâmplător, au studii superioare tehnice, economice sau juridice absolvite la vreme şi la zi, nu trăiesc din şpăgi şi sforării, ci dintr-un salariu decent oferit de cel mai mare contribuabil bugetar şi angajator privat din România - au avut curajul să pună degetul pe rănile purulente ale administraţiei locale şi să nu voteze în solidar cu mânăriile clicilor politico-administrative cărora cam încep să le zboare pernele, de sub, scuzaţi-mă, vă rog!, cur, de când Curtea de conturi a pus piciorul în pragul vistieriei publice şi s-a luat cu mâinile de cap. Opinia publică din judeţul Bihor - şi nu numai - a avut ocazia să afle, şi datorită "lipsei de profesionalism, precum şi caracterului tendenţios şi nejustificat critic (al materialeor privind administraţia locală) apărute în presa scrisă şi pe posturile de televiziune aflate în proprietatea trustului", cine sunt cei care administrează bugetele publice de mii de miliarde de lei ale orădenilor, în special, şi ale bihorenilor în general: Petru Filip, cercetat de Parchetul Naţional Anticorupţie, acţionar semnificativ împreună cu soţia al unei firme private, care şi-a adjudecat în mod fraudulos fabuloase proprietăţi imobiliare în buricul oraşului şi care acordă consultanţă de specialitate şi face lobby pentru obţinerea de avize şi acorduri de la municipalitate, contra onorarii de zeci de mii de dolari, firmelor private care investesc în municipiu; Alexandru Kiss, fost depanator radio-TV, arestat în urmă câţiva ani pentru contrabandă şi evaziune fiscală, cercetat apoi într-un dosar de proxenetism, asociat şi acţionar, alături de Biro Rozalia, în mai multe firme private, care nu o dată au contractat lucrări din bani publici sau au beneficiat de finanţări nerambursabile din fonduri europene. Când vor reuşi să explice aceşti doi asociaţi cum mai reprezintă interesul public când nu-şi văd capul de grija celui privat?; Gheorghe Sârb, un fost frezor, semianalfabet, care se legitimează ca absolvent al unui liceu şi al unei facultăţi cvasiinexistente, asociat în mai multe firme private, care au dobândit spaţii comerciale de miliarde la preţuri de nimic; Alexandru Retegan, un fost (!?) activist PCR, refugiat apoi în PSM, PUR, PSD, care, după ce a pus umărul la falimentarea Bankcoop, a fost dat afară ca incompetent şi promovat subprefect al judeţului Bihor. Aceşti doi siniştri lideri ai PSD Bihor s-au autopropulsat în fruntea listelor de candidaţi pentru Camera deputaţilor şi Senat, fiind artizanii fraudării grosolane a alegerilor judeţene interne de la 5 septembrie; Ştefan Seremi, un parvenit al politicii post-decembriste, asociat şi acţionar în mai multe firme private, proprietar al unei averi impresionante pe care nu are cum s-o justifice din salariul de bugetar şi, până la proba contrarie, posibil colaborator al securităţii ca poliţie politică (fiind singurul demnitar bihorean dintr-un "lot" de cinci, despre care ne-am interesat, asupra trecutului căruia Consiliul Naţional de Studiere a Arhivelor Securităţii păstrează o tăcere suspectă de peste şapte luni de zile); Gavrilă Ghilea, acţionar majoritar în mai multe firme de construcţii, care au contractat lucrări pe bani publici; Mihai Groza, un ilustru anonim, fost ţărănist cu revelaţie democrată, pregătit în taină ca interimar pentru postul de primar în cazul vacantării acestei funcţii înainte de vreme. Acestea sunt "forţele politice din Bihor" care se declară "fideli ideii de democraţie" şi care, la gândul "transformării unei părţi a scenei politice locale în anexă a unor interese particulare", se arată decişi "să împiedice prin toate mijloacele orice tentativă de transformare a judeţului într-un fief al jafului economic şi al baronilor locali". Cu toată "lipsa de profesionalism" şi cu "caracterul tendenţios şi nejustificat critic al materialelor privind administraţia locală" trebuie să recunoaştem că dezideratul jalnicilor reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi judeţene poate fi atins doar dacă aceştia îşi vor da demisia în bloc. Este, de altfel, singurul mijloc pe care îl au la îndemână pentru a împiedica transformarea judeţului într-un fief al jafului economic şi al baronilor locali, pe care îi reprezintă cum nu se poate mai bine. În ce ne priveşte, răsuflăm uşuraţi: isteria colectivă care i-a cuprins, deopotrivă, pe liderii PSD, PD, UDMR, nu este decât un onorant certificat de independenţă editorială acordat cotidianului nostru, o confirmare, dacă vreţi, a unei teoreme care capătă, iată, valoare de axiomă: aşa cum nici banii publici n-au miros, nici baronii locali nu au culoare politică...