De la condiţii economice incomode la corupţie şi mentalităţi învechite, românii s-au obişnuit să audă că este vina lor atunci când o companie mare evită piaţa autohtonă sau se mută în altă ţară. Închiderea fabricii Nokia din Cluj nu are legătură însă cu România, ci cu încercarea disperată a grupului finlandez de a se adapta, după ani de decădere, la transformările tumultoase ale pieţei telefoanelor şi gadget-urilor mobile care au venit după reinventarea smartphone-ului de către Apple şi Google şi răspândirea în ritm accelerat a internetului wireless de mare viteză. Nokia şi-a anunţat ieri dimineaţă cei 2.200 de angajaţi de la Jucu, judeţul Cluj, că nu vor mai avea de lucru de anul viitor. Fabrica a fost deschisă la începutul lui 2008, fiind considerată o mare victorie pentru o ţară care parcă nu aflase încă de criza financiară care mocnea în SUA şi nu ştia că boom-ul economic alimentat de credit avea să se încheie cu o recesiune dureroasă, urmată de venituri mai mici, concedieri şi un pesimism tot mai profund. Fabrica se va închide până la sfârşitul anului, iar angajaţii vor fi introduşi, conform politicii corporatiste a Nokia, într-un program de sprijin şi reorientare profesională. Vor primi şi bani în plus, a anunţat grupul, pentru o tranziţie mai uşoară către un eventual nou loc de muncă. La începutul anului 2008, angajaţii de la Cluj au început să asambleze telefoane mobile ieftine, iar un an mai târziu compania angaja încă 400 de oameni, extinzând forţa de muncă la 2.000 de salariaţi, pentru a produce şi accesorii pentru telefoane. Deschiderea fabricii de la Cluj a fost marcată de un scandal în Germania, unde închiderea unei unităţi de producţie a Nokia de la Bochum a fost întâmpinată de angajaţi şi de autorităţile locale cu proteste şi comentarii dure. Închiderea fabricii de la Bochum a afectat 2.300 de angajaţi. Nokia a acordat atunci plăţi compensatorii de 200 de milioane de euro celor 2.300 de angajaţi, reprezentând în medie aproape 87.000 de euro pe angajat. Uniunea Europeană a acordat în 2009 landului german Renania de Nord un ajutor de 5,5 milioane euro pentru sprijinirea reintrării a peste 1.300 de angajaţi în câmpul muncii. Astfel de ajutoare se acordă la cererea autorităţilor naţionale. Potrivit comunicatului prin care Nokia a anunţat joi dimineaţă măsurile, fabricile "de mare volum" din Asia sunt mai eficiente decât cea din România datorită proximităţii faţă de distribuitori şi piaţa finală de desfacere. Totodată, costurile se reduc în Asia datorită unor politici fiscale mai "prietenoase" cu investitorii străini şi pretenţiilor salariale mult mai mici ale angajaţilor. De altfel, la scurt timp după anunţul privind închiderae fabricii din Cluj s-a aflat că producţia va fi transferată către unităţi din Coreea de Sud, India şi China. Fabrica de la Jucu a produs, în ultimii trei ani, astfel de telefoane ieftine şi accesoriile care le însoţesc. Nokia a fost anul trecut al doilea mare exportator din România, după Dacia. Însă migraţia clienţilor cu venituri mari către produse mai avansate putea fi anticipată încă din ultima parte a anului 2007, sau măcar din 2008, după succesul răsunător al revoluţionarului (la acea vreme) iPhone, prin care Apple a reinventat smartphone-ul inventat în 1996 tot de Nokia. După zece ani de dominaţie, cu o cotă de piaţă cândva de peste 40% la nivel mondial, grupul finlandez a rămas în urmă, nu a reuşit să ţină pasul cu inovaţiile din industrie şi cu evoluţia gusturilor şi pretenţiilor clienţilor. Acţiunile companiei s-au prăbuşit în ultimii ani, de la vârful de peste 27 de euro înregistrat în ultima parte a lui 2007 la 4,2 euro în şedinţa de ieri, cu 45% sub nivelul de la sfârşitul lui 2010. Nokia a înregistrat în trimestrul al doilea o pierdere netă de 368 milioane euro, prima din 2009, cauzată de scăderea vânzărilor de telefoane mobile. România nu este singura ţară afectată de măsurile de austeritate ale Nokia. Angajaţii de la trei fabrici din Finlanda, Ungaria şi Mexic se pregătesc de veşti proaste anul viitor, grupul evaluând aceste unităţi, iar alţi 1.300 de salariaţi ai grupului vor fi disponibilizaţi odată cu cei 2.200 de români de la Cluj. Premierul Emil Boc le-a spus miercuri miniştrilor că există un risc major de delocalizare a unor investiţii multinaţionale din România, deoarece criza economică accentuează competiţia globală, şi că Guvernul trebuie să fie pregătit ca, într-o asemenea eventualitate, să atragă alte investiţii străine în ţară.

Vlad POPESCU