Guvernul şi-a asumat, ieri, în plenul Parlamentului, răspunderea pentru Legea educaţiei naţionale, premierul Emil Boc afirmând că actul normativ va schimba "din temelii" sistemul educaţional românesc. Proiectul Legii educaţiei prevede că învăţământul general obligatoriu este de zece clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020.

 

Sistemul naţional de învaţământ preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare; învăţământul primar, care cuprinde clasa pregătitoare şi clasele I-IV; învăţământul secundar, care cuprinde învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-IX), învăţământul secundar superior sau liceal, care cuprinde clasele de liceu X-XII/XIII, cu următoarele filiere: teoretică, vocaţională şi tehnologică, învăţământul profesional, cu o durată între 6 luni şi 2 ani, învăţământul terţiar nonuniversitar, care cuprinde învăţământul postliceal. Învăţământul liceal, vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi cel postliceal se organizează pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

La secţiunea referitoare la "învăţământul pentru persoanele aparţinând minorităţilor naţionale" se prevede, între altele, că în cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. Un alineat stabileşte că în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română. În proiectul de lege se prevede, de asemenea, că disciplina Religie poate fi predată numai de personalul didactic calificat şi abilitat în baza protocoalelor încheiate între Ministerul Educaţiei şi cultele religioase recunoscute oficial de stat. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie.

Actul normativ pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea mai prevede că "persoanele care ocupă o funcţie de conducere sau de demnitate publică nu pot exercita funcţia de rector pe perioada îndeplinirii mandatului". De asemenea, este stipulat că "funcţia de rector este incompatibilă cu deţinerea de funcţii de conducere în cadrul unui partid politic, pe perioada exercitării mandatului". Directorii unităţilor de învăţământ vor avea dreptul să facă parte dintr-un partid, dar fără să mai ocupe funcţii de conducere sau de demnitate publică, iar rectorii universităţilor vor fi desemnaţi fie prin vot secret exprimat de cadrele didactice, fie de către o comisie care va include şi studenţi. În acelaşi timp, rudele de până la gradul 3 nu vor mai putea ocupa simultan funcţii de conducere în universităţi.

Legea urmează să intre în vigoare în 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial. Prin excepţie, măsura introducerii clasei pregatitoare în învăţamântul primar intră în vigoare începând cu anul şcolar 2012 - 2013. De asemenea, este prevăzut ca măsura introducerii clasei a IX-a în învăţământul gimnazial să intre în vigoare începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012. Examenul de bacalaureat se va desfăşura în conformitate cu prevederile legii începând cu generaţia de elevi care începe clasa a IX-a în anul şcolar 2012 -2013. Admiterea la liceu se va desfăşura potrivit prevederilor legii, începând cu generaţia de elevi care începe clasa a V-a în anul şcolar 2011-2012.

Senatele universitare sunt obligate ca, în termen de şase luni de la intrarea în vigoare a legii, să definitiveze noua Cartă universitară, regulamentele şi metodologiile de organizare şi funcţionare a universităţilor în conformitate cu noul act normativ.

 

Potrivit Constituţiei, Guvernul îşi poate angaja răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui proiect de lege. Acesta se consideră adoptat dacă Guvernul nu a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură ce se poate depune în termen de trei zile de la prezentarea proiectului. PNL şi PSD au anunţat că vor depune împreună noua moţiune de cenzură, ca urmare a asumării răspunderii Guvernului pe Legea educaţiei.