Intenţia primarilor din zona Beiuş-Ştei de a desfiinţa Parcul Natural Apuseni a stârnit reacţia organizaţiilor ecologiste, care consideră că o astfel de măsură ar duce la distrugerea zonei Padiş, prin construcţii masive de pensiuni şi cabane, prin defrişări de păduri pe suprafeţe uriaşe, distrugerea habitatului natural al vieţuitoarelor, precum şi prin poluarea apelor. Ecologiştii susţin că, dacă nici măcar acum, când statutul de Parc natural îi conferă zonei o anumită protecţie, administraţiile locale şi instituţiile abilitate nu reuşesc să împiedice furtul masiv de lemn, depozitarea gunoaielor pe marginea apelor, dar şi construcţiile ilegale, în momentul în care legislaţia se va schimba, consecinţele ar putea fi dezastruoase.

Interes public sau privat?
Sub pretextul că gândacul de scoarţă atacă arborii din zona Padiş, zilele trecute mai mulţi primari ai comunelor bihorene pe teritoriul cărora se află Parcul Natural Apuseni sau care au proprietăţi în Parc s-au reunit pentru a iniţia un act normativ prin care să declare neconstituţională Legea de delimitare a Parcului Natural Apuseni şi să propună desfiinţarea acestuia, ceea ce, în opinia lor, le-ar permite să intervină pentru "stoparea distrugerii pădurilor". Ecologiştii susţin că, de fapt, în spatele acestui demers se află interese imobiliare: odată desfiinţat Parcul Natural, se va putea da drumul la tăieri de păduri şi la construcţii haotice, care ar duce la distrugerea turismului de drumeţii pentru care este recunoscută această zonă. Nici în acest moment situaţia nu este cu mult mai bună. Administraţiile locale nu se ocupă de salubrizarea zonei, astfel că gunoaiele rămase în urma turiştilor veniţi din judeţ, din ţară sau străinătate pot fi găsiţi de-a lungul Văii Boghii şi nu numai, sacii menajeri, PET-urile şi alte reziduuri menajere putând fi "admirate" şi pe alte trasee din Parc. "Groapa de gunoi de la Boga este ilegală. Este un atentat la sănătatea ecosistemului şi a oamenilor care vizitează zona. Este obligaţia Primăriei Pietroasa să asigure salubrizarea în acea zonă sau să-i amendeze pe cei care aruncă gunoaiele ilegal. De altfel, are şi pârghiile necesare pentru a-i identifica pe cei care aruncă gunoaiele prin perceptor, agent fiscal şi agenţii de poliţie", a declarat Mihai Togor, preşedintele CRSE Bihor.

Construcţii ilegale şi defrişări masive
Deşi sunt încă suficiente terenuri în care legislaţia permite construcţia de cabane sau pensiuni, acestea au răsărit de-a dreptul în mijlocul platoului Padiş. Chiar dacă nu au primit autorizaţie de construcţie, acestea sunt deja ridicate şi date în funcţiune. Potrivit fostului inspector şef al Inspectoratului Teritorial în Construcţii, Lucian Chindlea, în platoul Padiş sunt autorizate doar trei construcţii: Cabana Padiş şi două clădiri în roşu. Pentru celelalte construcţii, Inspectoratul a aplicat, anul trecut, amenzi în valoare de 60.000 lei, fără niciun efect însă. "Într-un parc natural nu este voie să construieşti. Se construieşte doar la periferia acestuia. Aici este cu atât mai periculos de construit, cu cât este o zonă carstică şi nu este rezolvată problema apei şi a canalizării", susţine Lucian Chindlea. Mai mult, acesta a adăugat că zona Padiş nu are rezerve suficiente de apă, iar apele menajere odată ajunse în carsturi afectează zona subterană şi reapar la suprafaţă în alte zone din Apuseni. O altă problemă ridicată de ecologişti şi, în acelaşi timp, ignorată de autorităţile din zonă este cea a defrişărilor din pădurile aflate în Parcul Natural Apuseni. Zilnic, zeci de camioane şi căruţe transportă lemne tăiate din pădure, doar o parte dintre acestea fiind marcate corespunzător. "Sunt suspiciuni de exploatare ilegală şi haotică a lemnului. Acest lucru nu este permis prin lege, fiind o zonă de conservare specială. La un control pe linie silvică sau a Gărzii de Mediu în aceste locuri de exploatare ar ieşi la iveală multe nereguli", a afirmat Mihai Togor. Acesta mai susţine că prin tăierea haotică a pădurilor se produce o eroziune ireversibilă a solului şi modificarea ecosistemului. "Cei care taie lemnul necontrolat mizează pe regenerarea naturală a pădurii. Ei uită că regenerarea se face în 30 de ani, nu de azi pe mâine", a mai menţionat Togor.

Probleme cu zonarea internă
Parcul Natural Apuseni se află pe teritoriul a trei judeţe - Bihor, Alba şi Cluj. Partea din Bihor se află pe teritoriul administrativ al comunelor Pietroasa, Bunteşti, Budureasa, Câmpani şi Nucet, dar proprietăţi au şi primăriile din Rieni, Lazuri de Beiuş, Pomezeu, Curăţele, Lunca şi Tărcaia. "Parcurile naţionale şi cele naturale ar fi trebuit să fie trecute în subordinea Agenţiei Naţionale a Ariilor Protejate, însă aceasta nu funcţionează, pentru că ar fi însemnat ca parcurile să iasă din administrarea Regiei Naţionale a Pădurilor. Asta ar fi însemnat pierderi de zeci de milioane de euro", a declarat preşedintele CRSE. Acesta a mai adăugat că organizaţia pe care o conduce va iniţia o întâlnire cu toţi factorii responsabili şi de decizie pentru a găsi o cale ca Parcul Natural Apuseni să funcţioneze. "Planul de management este făcut de un an şi jumătate, dar a fost respins pe un motiv hilar - că nu au fost depuse hotărârile consiliului ştiinţific şi ale consiliului consultativ de administrare. De fapt, motivul real este că zonarea internă a Parcului a deranjat primarii şi pe unii parlamentari. Mai exact, nu sunt de acord cu zona în care se poate construi", susţine Mihai Togor, care a adăugat că se fac presiuni asupra consiliului ştiinţific să aprobe zonarea internă propusă de primari.