Gata-i şcoala! Joiana a fost mulsă de voturi. Nici măcar n-a dat din coadă. Laptele a fost puţin şi s-a prins repede. Brânza zace în pânză, dar cam pute! Dar bine amestecată cu felurite legume: morcovi, mazăre, fasole, merge ca umplutură într-un parlament bine rumenit. Ai Crăciunul, musai un brad. Ai Paşte, musai un miel. Ai ţară, musai un Parlament. Să spună străinii că nu avem Parlament! Da ce, îi obligă cineva să apropie nasul? Să-şi vadă de treaba lor.

Haz de necaz! Aceasta-i prima reacţie a românului. Şi după asta, duşul rece. Adică noi, 20.000 de alegători, dintr-un colegiu din Oradea (să zicem!), votăm un om, dar ajunge în Parlament unul votat de 34 de oameni. Pe cine reprezintă el? Nişte alegători din Tulcea, care, la rândul lor, au votat pe cine ştie cine şi nişte alegători din Botoşani care au votat pe un alt cine ştie cine (pentru noi!)? Şi ei au păţit la fel. În niciun caz cel care a ajuns în Parlament nu a fost votat de noi. Iar noi nu am votat partidul, ci omul. În schimb, caimacul l-a furat partidul. A ajuns în Parlament cine a vrut (prin calcul pervers) partidul. Ca alegător mă simt trişat într-un mod ordinar de către aceste partide perverse, care mi-au furat votul şi fac cu el ce vor. Nu este opţiunea mea. Majoritatea parlamentarilor nu sunt alegerea alegătorilor, ci ai calculului impus de partide. Au transformat un vot aparent uninominal în cel mai pervers vot de partid. O ţară întreagă a fost trişată. Este cea mai perfectă înşelătorie imaginată vreodată. Bizanţ după Bizanţ!
Chiar mă întreb dacă ideea substituirii votului uninominal cu calculul pervers nu este într-adevăr grecească? Ne săturasem de partidele găşti nenorocite, am crezut că votăm omul şi nu partidul, dar au avut grijă, cu alba-neagra politică, să ne ameţească de tot, să ne fure voturile. Cu alba-neagra politică aţi furat voturile unei ţări. Poporul a dorit uninominale. Aţi hotărât între voi, în Parlament, să trişaţi poporul şi să manipulaţi legea atât de pervers încât bieţii alegători să creadă că votează pe cineva, de fapt, voi să-i impuneţi dedesubturile partidelor. Am înghiţit şi alba-neagra. Ce vom mai înghiţi? Lumea nu a înţeles. Dacă ar fi înţeles, nu ar fi participat la vot nici cei care au făcut-o. Primii, scârbiţi de partide, au ocolit votul. Este o gravă eroare, dar cum să se apere oamenii de scârbă? Să ne continuăm analiza. Aşadar, a participat la vot sub 40% din electorat. Atunci, raportat la populaţie, un procent de 33% dintre alegători care au fost la vot înseamnă în mod real 13% din populaţie, iar 20% înseamnă 8% din populaţie. Pe cine reprezintă atunci partidele? Poţi pretinde cu 13% din populaţie votanţi că ai dreptul moral de a conduce ţara? Dar cu 8%? Mai mult, nu partidele ca partide au adunat toate aceste voturi. Cele mai multe voturi au exprimat nişte simpatii locale pentru nişte candidaţi ai unui partid, deci nu trebuie înţelese ca voturi pentru partid. Este falsă acea pretenţie. Păi dacă nici 8%, nici 13% din populaţia reală a ţării nu a votat partidele, atunci pe cine reprezintă ele cu adevărat? Nu cumva se autoerijează în ceva ce nu sunt, se autoproclamă şi joacă ţonţoroiul pe spinarea noastră? Păi, dacă te-au votat 13%, respectiv 8%, înseamnă că nu te-au dorit 87%, respectiv 92%. Mai mult, nu au fost, cum am arătat, voturile reale ale partidului, ci simpatii locale. Atunci, dacă nu te doresc, dacă te refuză 87%, respectiv peste 92% din populaţie, în numele cui vorbeşti ca partid? Tu, ca partid, nu ai câştigat puterea, ci ai pus mâna pe putere. Este adevărat că în mod "legal", dar nu în mod cinstit. Iar dacă este legal, dar necinstit, înseamnă că legea este falsă şi necinstită, înseamnă că legea perversă trebuie schimbată. Dar cu care parlamentari? Lung este calvarul maturizării politice româneşti! Îmi pun toate aceste întrebări, pentru că dincolo de legitimitatea reală (nu juridică) a celor care vor să ne conducă, situaţia dată şi îndârjirea cu care dau din coadă nenorociţii, ne spun clar că vom avea anticipate. Pe de-o parte, va fi corect pentru cei care nu au legitimitate reală în poziţia în care sunt. Pe de altă parte, este grav pentru că cel mai important lucru pentru România, pentru viitorul nostru, este stabilitatea. Criza mondială o cere cu stringenţă. Aşa cum votul popular pentru uninominale s-a pus prosteşte sau din calcul în aceeaşi zi cu europarlamentarele, la fel prosteşte ori din calcul, actualul vot s-a pus în mijlocul unei minivacanţe, cu interdicţia de a vota în deplasare.

Sperăm şi cerem ca la viitoarele alegeri să votăm uninominal curat, în formă simplă. Dacă este într-adevăr democraţie, atunci cerem ca, în Parlament, să ne reprezinte cei pe care îi alegem noi şi nu cei pe care îi calculează şmecherii de pe Dâmboviţa cu alba-neagra politică. Vrem să ne treacă odată greaţa. Iar atunci când californienii vor să fie conduşi de Schwartzeneger, atunci el să fie guvernator...