O scrisoare a Ligii Scriitorilor din România, adresată Prea Fericitului Părinte Patriarh Daniel, în care se cerea canonizarea sau trecerea în rândul sfinţilor a poetului Mihai Eminescu, a reaprins aprigi discuţii şi patimi, pe care le considerăm de mult apuse, la adresa marelui poet naţional. Inflamarea a cuprins toată suflarea românească, de la presa scrisă la cea audio-vizuală, de la Mircea Dinescu la Cristian Teodorescu, de la Alina Mungiu Pippidi la Cristian Tudor Popescu. Mai bine de o duzină de tineri jurnalişti (Paul Vîrvea, Costi Rogozanu, Mihai Gotiu, Raluca Ion, Diana Marcu, Florentina Ciuverca etc.) şi scriitori închipuiţi, gen Ioan T. Morar, care probabil au citit două sau trei poezii de Mihai Eminescu, au devenit dintr-o dată mari eminsecologi, luându-l în băşcălie pe marele poet, şi evident, Biserica Ortodoxă, ca şi-ar permite o asemenea blasfemie.

Şi pe malul Crişului domnul Ciprian Blidaru şi-a manifestat îngrijorarea că becisnica Biserică Ortodoxă l-ar răpi pe marele poet lumii culturale şi l-ar răstigni în rama, trecându-l în rândul sfinţilor (Crişana, nr. 5775, 9 februarie, 2010). Evident ca cererea Ligii Scriitorilor din România nu are nici o justificare în ceea ce priveşte trecerea în rândul sfinţilor a marelui poet. Comunicatul Patriarhiei Române a fost clar ca lumina zilei. Pentru ca o persoană să fie canonizată trebuie să îndeplinească anumite condiţii: viaţă sfântă, moarte martirică, evlavia populară, facerea de minuni, sfinte moaşte! Evident că marele poet nu îndeplineşte nici una din aceste condiţii! Prin urmare poetul nu va fi canonizat! Ceea ce este regretabil în toată această problematica a discuţiilor generate de solicitarea Ligii Scriitorilor Români din Cluj-Napoca, este modul suburban şi de-a dreptul mojicesc de abordare a problemei. Se putea discuta onest, civilizat, argumentat şi cu bun simţ, despre acest subiect. Din păcate toţi detractorii lui Eminescu şi-au adus brusc aminte că marele poet ba a fost ateu, ba a fost curvar, ba a fost nebun, ba a murit de sifilis etc. Nici din repertoriul domnului Ciprian Blidaru nu lipsesc asemenea termeni de băşcălie la adresa marelui poet:"Eminescu era un geniu care se mai sfinţea câteodată la Bolta Rece cu poale-n brâu şi vin alături de Creangă, neuitând să se mai dedulcească din când în când la „preacuvioasa" şi „evlavioasa" Veronica Micle"! Evident că din arsenalul domnului Blidaru în desfiinţarea lui Eminescu ca poet religios nu putea lipsi clasicul vers:"Religia - o frază de dânşii inventată..."!
După ce domnul Ciprian Blidaru s-a războit cu patimile lumeşti ale lui Mihai Eminescu, şi ne-a convins cât de ticălos şi ateu a fost poetul, domnia sa a trecut la împroşcarea cu noroi a Bisericii Ortodoxe şi a slujitorilor ei...
Din articolul semnat de domnul Ciprian Blidaru - (Crişana, nr. 5775, 9 februarie, 2010) - desluşim un dispreţ nejustificat faţă de Biserica Ortodoxă şi slujitorii ei. Nu e domnul Blidaru primul care vede în Biserica Ortodoxă ţapul ispăşitor al tuturor neîmplinirilor Neamului! Ne întrebăm: din cauza Bisericii Ortodoxe şi a slujitorilor ei a ajuns România în dezastrul moral şi ecomomic de astăzi? Să fim serioşi!
Pe ce se bazeaza domnia sa atunci când afirmă ca Biserica spală de pacate clasa ticăloşită a politicienilor? Nu ştie domnia sa că politicienii sunt aleşii poporului şi nu ai Bisericii? Să nu ştie domnul Blidaru că Biserica Ortodoxă este singura Biserică din România care interzice slujitorilor ei să facă politică? Prin urmare acuza e gratuită. Preoţii ortodocşi nu au cum să fie agenţi electorali! Dacă unii preoţi s-ar implica în aşa ceva, n-ar face altceva decât să se compromită în faţa credincioşilor. Sunt alţii în schimb implicaţi însă în asemenea activităţi şi rezultatele se văd: domnul Radu Ţârle, pastor penticostal, este preşedintele Consiliului Judeţean Bihor, domnul Laszlo Toekes, fost episcop reformat, este europarlamentar la Bruxelles, iar noi, preoţii ortodocşi, suntem, din pacate, ţinta invectivelor domnului Ciprian Blidaru, şi vinovaţii neîmplinirilor aspiraţiilor Neamului Românesc!? Probabil domnia sa este revoltat de faptul că nu îi alungăm pe politicieni din biserici! Nu ne putem permite acest lucru! Şi între politicieni sunt creştini adevăraţi şi pe deasupra sunt şi aleşii poporului. Biserica Ortodoxă, ca moştenitoare a Bizanţului, a păstrat întotdeauna o relaţie echilibrată cu Statul, chiar şi atunci când a avut de suferit. Primim în Biserică tot felul de oameni care au avut o viaţă imorală: beţivi, hoţi, curvari etc., care vor să se redreseze din punct de vedere moral. De ce nu am primi, aşa cum spune autorul articolului, şi clasa ticăloşită a politicienilor? Poate măcar atunci se mai gândesc şi ei la judecata lui Dumnezeu! Nu suntem de vină noi, preoţii, că politicienii fac act de prezenţă în biserici la marile sărbători creştineşti. E dreptul lor să participe la slujbele Bisericii. Nu suntem noi cei chemaţi să-i urechem. Dacă unii dintre ei sunt ipocriţi e problema lor de conştiinţă. Oricum oamenii îi simt pe cei care mimează credinţa. În alta ordine de idei trebuie să spunem că nu nouă, preoţilor, ne revine datoria primordială de a remania clasa politică din România, ci electoratului! Nici nu am putea chiar dacă am dori acest lucru! Noi ne rugăm, după îndemnul Sfântului Apostol Pavel, pentru cei ce stau în fruntea ţării, în fruntea oraşelor, a satelor, indiferent de orientarea lor politică. Aceasta ne cere şi Dumnezeu. Încercăm şi noi, alături de oamenii din popor, să găsim oamenii cei mai devotaţi comunităţii şi interesului naţional. Îi căutăm şi noi de 20 de ani şi nu îi prea găsim. Aşa că mergem înainte cu ce avem şi cu ce a ales poporul. Domnul Blidaru acuză Biserica Ortodoxă de faptul că legitimează clasa politică pentru a conserva privilegiile materiale de care se bucură preoţimea ortodoxă. Care privilegii? Statul român contribuie cu o sumă infimă la salarizarea clerului în virtutea faptului că Statul român, prin Alexandru Ioan Cuza, a secularizat proprietăţile Bisericii Ortodoxe! Îi dorim autorului articolului să trăiască şi el din banii pe care îi primeşte un preot de la statul român (700 lei!!!)! Suntem convinşi că domnul Blidaru ştie fapul că Biroul Electoral Central, care validează şi implicit legitimează politicienii aleşi, nu se află în Dealul Patriarhiei şi nu este alcătuit din membrii Sfântului Sinod! Atunci când ierarhii Bisericii Ortodoxe sunt invităţi la diferite manifestări organizate de Instituţiile Statului Român (Preşedinţia, Senatul, Camera Deputaţilor etc.), ar fi un gest impardonabil, necugetat, de impoliteţe, ca oamenii Bisericii să refuze participarea la diferite manifestări invocând ticăloşia clasei politice din România! Nicăieri în lume nu se întâmplă aşa ceva! Biserica a fost şi critică în repetate rânduri la adresa politicienilor. E suficient să amintim numeroasele intervenţii critice ale Mitropolitului Bartolomeu Anania la adresa politicienilor. Să nu uităm că desori Biserica Ortodoxă a fost umilită de clasa politică românească! Amintesc un singur caz pe plan local. Primaria Oradiei & compania a desemnat politic pe Prea Sfinţitul Virgil Bercea, episcopul greco-catolic de Oradea, Omul Anului în Bihor, în 2005, în vreme ce ierarhii ortodocşi ai Oradiei nici măcar nu au fost invitaţi la manifestare! Exemplele ar putea continua.
Evident că s-ar putea spune multe pe marginea articolului domnului Ciprian Blidaru, dar spaţiul nu ne permite. Mihai Eminescu cu siguranţă nu va fi canonizat! Va rămânea pe soclu spre liniştea domnului Blidaru. În schimb o să punem în ramă ingeniosul său articol de terfelire a lui Eminescu şi a Bisericii Ortodoxe