Este un principiu elaborat de către cel mai mare înţelept al Chinei antice, Confucius. Conform acestuia, indiferent de considerentele morale, de principiile tale, dacă eşti atacat cu arme "interzise" ai dreptul de a ataca şi tu cu arme "interzise", ai datoria de a lupta pentru a nu te lăsa ucis.

Dacă eşti atacat pe la spate, ai dreptul de a ataca pe la spate, fără a fi sortit ulterior remuşcărilor. "Întoarce şi celălalt obraz" este valabil strict pe planul credinţei şi doar aici. În lupta pentru supravieţuire, pentru însuşi credinţa ta este valabil principiul armelor egale. Trăim o perioadă extrem de ciudată, unică în istorie, în care perioadă în joc este viitorul popoarelor ca entităţi, locul lor sub soare, după care unele vor sta în capul mesei, altele pe lângă altele, altele după uşă, iar altele afară în ploaie. Asta, dacă totul nu se va finaliza cu un conflict major. Starea de lucruri a evoluat atât de mult încât una din cele patru puteri nucleare tradiţionale, Franţa, îşi face probleme. Adică, atunci când candidaţii la preşedenţie promit poporului francez ca miză supremă, dacă ajung la putere, "o Franţă capabilă să facă faţă "Marii Finanţe", "o Franţă puternică", fructul acestui episod istoric este într-o coacere accelerată. Unde suntem noi?  Sub umbrela lozincilor democraţiei, binelui, folosind cele mai abjecte metode, de la spionaj, la şantaj, la promovarea de lideri vânduţi etc... tot ce am avut a fost distrus sau acaparat. Totul este praf şi pulbere, poporul umilit şi împrăştiat în lume, dezorientat, manipulat de mijloace de presă profesioniste, nu mai vede nicio luminiţă. S-ar părea că am ajuns în bezna istoriei, de unde nu mai vedem şi unde nu suntem văzuţi. Dar, atâta timp cât o singură moleculă de ADN este viabilă, viaţa poate oricând să-şi reia cursul normal şi să învingă. Viaţa învinge prin adaptare şi multiplicare. Dacă fiecare om de bună credinţă românească va convinge doi oameni, care la rândul lor vor convinge câte doi oameni, fenomenul se va amplifica în progresie geometrică, iar când procentul celor salvaţi din dezorientare şi dezamăgire va trece de pragul critic lucrurile se vor tranşa. Unitatea în gândire şi credinţă face un popor indestructibil. Cea mai mare armată din lume, dotată cu cele mai sofisticate arme şi tehnici, a ieşit cu coada între picioare, bătută, dintr-un Vietnam sărac, flămând şi fără o tehnică de luptă comparabilă cu a americanilor, dar convins de dreptatea lui. În 710, în lupte rivale, clanul Witizia îi cheamă pe arabi să obţină tronul. În 4 ani "prietenii", "ajutoarele" cuceresc aproape toată Spania. Aceasta părea pierdută definitiv. Arabii păreau invincibili. La un moment dat un nobil Pelayo în fruntea unei cete de luptători zdrobesc un detaşament arab. Realizează cu toţii, dezmeticindu-se, că de fapt mobilizându-se şi lovindu-i în punctele slabe îi pot împinge înapoi pe arabi. Aşa începe Reconquista, aceasta a fost scânteia care a declanşat focul care în final i-a alungat pe mauri din Spania. Scânteile sunt cele care declanşează marile focuri. România a fost desfiinţată economic, dar ea poate renaşte economic. Acest lucru va depinde mai puţin de guvernanţi, care în continuare vor fi vânduţi, recrutaţi etc... El depinde mai ales de atitudinea şi unitatea populaţiei. Trebuie conştientizat că fiecare obiect, aliment, lichid, pantalon, pantof etc... cumpărat, finanţează un loc de muncă. Cumperi o jucărie chinezească finanţezi un loc de muncă în China. Cumperi cartofi prăjiţi de la McDonald finanţezi producătorul austriac de cartofi, pe lângă faptul că îţi cumperi boală. Cumperi fructe, zarzavaturi, lactate etc... de pe piaţa ţărănească finanţezi un ţăran de-al nostru, cumperi din market finanţezi un turc, un spaniol etc. Dincolo de acest fapt este diferenţă între a cumpăra sănătate şi a cumpăra boală. La fel în privinţa tuturor produselor pe care mici manufacturi sau economia românească le produce. Diferenţa de aparenţă nu trebuie să înşele. Uneori nici diferenţa de preţ "nu este rentabilă", deoarece pe măsură ce producţia autohtonă va fi încurajată, tuturor, fiecăruia îi va creşte venitul şi bunăstarea. Asta dacă suntem în stare să nu gândim prin prisma prezentului meschin, ci al viitorului. A cumpăra din piaţă şi nu din marketuri înseamnă a avea mai puţini şomeri şi mai puţini copii care plâng pentru că nu au ceea ce îşi doresc. Boicotarea mărfurilor de proastă (mai ales) calitate, sau bună calitate şi a alimentelor şi băuturilor industrializate şi chimicalizate, dătătoare de boli, este nu doar un drept de a ne apăra, ci şi unul de a ne promova economic.