Cel mai recent raport al SRI cu privire la evenimentele din decembrie 1989 scoate la lumină noi date care nu au fost cunoscute până acum de către publicul larg. Astfel, în document se precizează că, în aceste evenimente, au fost implicate atât serviciile secrete sovietice, cât şi cele americane şi maghiare. Nu este omis nici aportul serviciilor de informaţii din Iugoslavia care au avut un rol foarte important în acţiunile din Timişoara. Cum au "apărat" ungurii Oradea Pentru declanşarea revoltei populare existau mai multe variante, între care figurau oraşele Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca. S-a ajuns ulterior la concluzia că oraşul ar trebui să fie cuprins în aria geografică în care se prind posturi TV străine, astfel că oraşul Cluj-Napoca a fost scos de pe listă. Oradea a ieşit din cursă datorită populaţiei destul de numeroase de etnie maghiară, deoarece s-ar fi putut crede că este vorba de o mişcare antiromânească pornită din Ungaria şi ar fi putut izbucni chiar un război între cele două ţări. Conform raportului SRI, condiţiile generale întrunite la nivelul întregii ţări pentru izbucnirea unei revolte populare erau marcate în zona de vest a ţării de particularităţi mult mai favorabile alegerii municipiului de pe Bega ca teatru al primelor operaţiuni. Aici era zona cu cea mai puternică opinie generală anticomunistă, iar din punct de vedere geografic, oraşul era amplasat la confluenţa unor factori de propagandă extrem de activi. Timişoara a câştigat în "detrimentul" Oradiei şi Aradului şi datorită prezenţei pastorului Laszlo Tokes în oraşul de pe Bega, a cărui imagine era intens mediatizată în străinătate, precum şi opiniei generale pro-occidentale a timişorenilor, mulţi dintre ei având legături puternice în ţările vest-europene. Din Rusia spre Iugoslavia, via România SRI a reţinut că, începând cu data de 9 decembrie 1989, a crescut numărul intrărilor în ţară a "turiştilor" sovietici - majoritatea aflaţi "în tranzit" spre Iugoslavia - cu autoturisme particulare, al căror număr a crescut de la 80 la peste 1.000 de maşini pe zi. Autoturismele, ocupate de regulă de 2-3 bărbaţi, în vârstă de 25-40 de ani, se deplasau, de cele mai multe ori, în coloană. A atras atenţia faptul că unele aveau numere consecutive. Descoperirea de arme la bordul unora dintre ele a determinat ca acestora să le fie interzisă intrarea în România. Cert este că la Timişoara, Arad şi Oradea se afla un număr considerabil de cetăţeni sovietici şi maghiari, cărora li s-au adăugat, în zilele de 15, 16, 17 decembrie, cei care se întorceau din Iugoslavia. Semnificativ este şi faptul că o persoană de naţionalitate rusă, după ce a contactat mai mulţi intelectuali filosovietici din Timişoara (participanţi la evenimente), s-a deplasat în seara zilei de 21 decembrie la Bucureşti, unde, conform propriilor afirmaţii , "a predat Ambasadei URSS documente privind derularea evenimentelor?. O activitate aparte a desfăşurat fostul consul general al Iugoslaviei la Timişoara, Mirko Atanaschovici, cadru al Serviciului de Informaţii Iugoslav, infiltrat într-o agentură a serviciilor speciale ungare. Acesta a întreţinut relaţii strânse cu personalităţi locale cunoscute şi pe care, concomitent, le supraveghea. După data de 17 decembrie, a ieşit şi intrat dinspre Iugoslavia de mai multe ori pe zi. Popa Tokes, cu poalele în cap În raportul SRI, se mai menţionează că ?mediatizarea internaţională amplă, îndeosebi de către Radioteleviziunea ungară, a situaţiei pastorului Laszlo Tokes şi ordinul dat de către Ceauşescu pentru aplicarea hotărârii judecătoreşti de evacuare a acestuia au generat manifestări de solidaritate a câtorva zeci de persoane, prezente în seara zilei de 15 decembrie, în faţa casei parohiale din Timişoara. Acţiunea s-a consumat fără producerea vreunui incident. Deşi în 16 decembrie, la prânz, după ce Tokes şi-a anunţat simpatizanţii că sentinţa de evacuare a fost anulată, numărul acestora s-a redus considerabil, după-amiaza, în imediata vecinătate a casei parohiale, au apărut şi au început să se manifeste, tot mai zgomotos, mai multe grupuri de tineri. Pe măsură ce s-a adunat tot mai multă lume, "echipa de zgomote" s-a retras. Acest aspect a fost susţinut şi în timpul "procesului de la Timişoara", când s-a precizat că au fost observate grupuri de tineri (dintre cei care au instigat populaţia şi acţionat în zona casei parohiale) care s-au retras discret din perimetrul incidentelor. Este cunoscut cazul lui Bernard Denes, din Târgu Mureş, care a relatat că, în perioada 15-17 decembrie, se afla cu un grup de 16-20 persoane în faţa bisericii reformate amplasată în Piaţa Maria din Timişoara, în vecinătatea casei parohiale a lui Tokes, scandând "Români, veniţi cu noi!". Anterior evenimentelor, Bernard Denes plecase fraudulos în Ungaria. Ulterior, acesta a părăsit iar ţara, stabilindu-se tot în Ungaria. De asemenea, la graniţa cu Ungaria au fost reţinute, cu câteva zile înainte de 17 decembrie, dar şi în perioada următoare, câteva zeci de persoane, care încercau să pătrundă fraudulos în România. Printre acestea se aflau şi câteva persoane din Oradea, care, cu doar o lună înainte, reuşiseră să fugă peste graniţă. Aceste persoane au declarat ulterior că au fost instruite în tabere speciale pentru a participa la mişcările populare din România. Despre derularea acestor evenimente vom relata pe larg în numerele viitoare ale ziarului nostru.