Nu e spinoasă, dar o fac unii să fie, cu tot dinadinsul. Mai ceva ca 23 august 1944! Problema în justiție referitoare la 10 august 2018 revine periodic în mass-media și, mai acătării, în mediul politic. După doi ani și mai bine, dosarul, trecut de la Parchetul Militar la DIICOT și apoi la Tribunalul București, a fost clasat, deci închis. Președintele nostru, Klaus Iohannis, cere insistent redeschiderea lui, având alături o parte din societatea civilă. Impresia mea este că se exagerează păgubos.

Am văzut evenimentele la televizor, am urmărit evoluția cercetărilor penale în speță, prin informațiile difuzate. Mi-am format o părere și aș vrea să mi-o exprim cu sfială. Cer scuze celor care sunt de altă părere. Nu aș dori să supăr pe cineva. Nu am niciun interes politic. Nu aparțin niciunui partid. Dacă greșesc, greșesc în contul meu, fără nicio altă miză decât exprimarea unei opinii civice.

 

Faptele

Să recapitulăm selectiv faptele și istoricul cazului. Prima problemă este cum să expunem evenimentul într-un mod neutru. Am apelat la Wikipedia, care oferă următoarea formulare sintetică, versiune acceptabilă ca obiectivitate descriptivă, după părerea mea:

„10 august 2018: Intervenție în forță a jandarmilor la un miting antiguvernamental în Piața Victoriei din București, după ce unii protestatari au forțat gardurile și au aruncat cu pietre, sticle și alte obiecte către jandarmi. Aceștia au intervenit cu spray-uri, gaze lacrimogene și tunuri de apă. Mai multe persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale. Parchetul Militar s-a autosesizat și a deschis dosar penal privind intervenția jandarmilor la protestele din Piața Victoriei.”

Măcar o observație: mitingul se anunțase al diasporei, dar nu a fost al diasporei – formularea din Wikipedia evită această conexiune, mult exagerată în alte prezentări.

 

Consecințele

Ce s-a întâmplat mai departe? Istoricul e destul de complicat și încerc să-l simplific, folosind informații în formularea lor de pe site-ul Digi24, unde părtinirea este observabilă în sensul explicit acuzator la adresa Jandarmeriei și a altor persoane oficiale. Ce se spune în 2019?

„Se împlinește un an de când mii de bătrâni, femei și copii au avut de suferit în Piața Victoriei, după ce jandarmii au intrat în forță în oameni, în încercarea de a evacua centrul Capitalei. Patru dosare penale au fost deschise după violențele din 10 august anul trecut. De la acuzații de ultraj la violența nejustificată a jandarmilor până la tentativa de lovitură de stat - anchetele vizează toate aceste piste. Au trecut 12 luni de la deschiderea investigațiilor și doar două cazuri au ajuns până acum în fața judecătorilor. Este vorba despre 18 huligani, acuzați că au lovit forțele de ordine și că au furat arma unei femei jardarm, bătută de un grup de bărbați din mijlocul cărora a fost scoasă de alți protestatari.”

Începutul știrii sună sinistru: „mii de bătrâni, femei și copii au avut de suferit în Piața Victoriei” etc. etc. Dar bărbați tineri sau maturi nu erau? Alte câteva observații fugitive. Ce caută copiii la un miting politic, mitingul diasporei? Un loc de joacă? Învață democrația? Ați văzut reacția forțelor de ordine la mitingurile antiguvernamentale din Europa civilizată?

Încerc să spicuiesc din aceeași sursă, Digi24, arătând și persoanele cu funcții care sunt implicate: „Patru dosare penale au fost deschise de procurori după violențele de la protestul diasporei, din 10 august [2018]. Chiar în acea noapte a pornit ancheta de la Parchetul Militar, pentru investigarea violențelor cărora le-au căzut victime protestatarii. O lună şi jumătate după demararea cercetărilor. Șeful Jandarmeriei, adjunctul său, comandantul Jandarmeriei Capitalei și un secretar de stat din Interne sunt chemați pe rând, la Parchet, pentru a fi puși sub acuzare. „Am calitatea deja de suspect pentru infracţiunile pe care dvs. deja le cunoașteți. Îmi asum toată acțiunea pentru că a fost bazată pe lege”, a declarat Laurențiu Cazan, șeful Jandarmeriei Capitalei, la 21 septembrie 2018. Sebastian Cucoş, adjunctul Jandarmeriei Române, a rămas o figură celebră la proteste, este cel numit „omul în alb”, care a fost văzut coordonând jandarmii. Un protestatar îi strigă: Mergeți la pușcărie pentru crime împotriva umanității, domnule Cucoş! Puşcărie! Ionuţ Sindile, şeful Jandarmeriei Române: „Mi s-a adus la cunoștință calitatea de suspect, cu privire la complicitate la abuz în serviciu, participație improprie la purtare abuzivă”.

 

Investigațiile

Povestesc pe surse. Sute de victime și martori au dat declarații în fața procurorilor. Printre ei, șeful de atunci al partidului de guvernământ. Liviu Dragnea a pus sub semnul întrebării onestitatea protestatarilor și scopul manifestației. El era și cel care a lansat ideea unei tentative de lovitură de stat pe 10 august. „Am fost citat ca martor în legătură cu afirmațiile privind tentativa de lovitură de stat. Am fost întrebat dacă am elemente în sprijinul afirmațiilor mele și le-am prezentat procurorului. Jandarmeria, în opinia mea, a acționat legal, în condițile în care acolo au fost niște violențe așa mari”, spunea Liviu Dragnea la 14 septembrie 2018. Viorica Dăncilă, prim-ministra de atunci, declara la Digi24: „10 august seamănă cu o lovitură de stat. Cei care au greșit trebuie să plătească.”

O altă anchetă mergea în tandem la Parchetul Capitalei, după ce o femeie jandarm a fost lovită cu pumnii și picioarele și a rămas fără pistol. Cinci bărbați au fost trimiși între timp în judecată în acest dosar, după ce inițial au fost arestați pentru furtul armei. Ulterior, alți 12 au ajuns și ei în fața judecătorilor pentru că ar fi lovit, în timpul protestului, forțele de ordine.

La nici o săptămână de la protestul diasporei, șeful Jandarmeriei Române, devenit între timp numărul doi, un apropiat al fostului ministru de Interne Carmen Dan, merge la DIICOT și reclamă nici mai mult, nici mai puțin decât tentativa de lovitură de stat.

Documentarul, bazat pe aceeași sursă, continuă cu alte extrase: „- Domnule procuror, ne spuneți și nouă despre întâlnirea pe care ați avut-o cu domnul Cucoș, legată de plângerea jandarmeriei? Felix Bănilă, procuror-șef DIICOT: A depus ca orice cetățean o plângere.   - Este întemeiată? - Nu pot să fac eu această apreciere. O face procurorul de caz.”

La 10 luni de la începutul cercetărilor, procurorul de la DIICOT care s-a ocupat de plângere a cerut dosarul procurorilor militari, pentru studiu. După o săptămână, Parchetul Militar a decis să trimită toată anchetă la Direcția Anti-Mafia. „Cercetările în dosarul 10 august au stagnat în ultima vreme. Eu, când am venit, m-am întâlnit cu procurorii militari, am avut mai multe întâlniri pe marginea acestui dosar, le-am cerut informări scrise. Eu sper că, odată cu clarificarea acestei competenţe, lucrurile să meargă în ritm accelerat. Cel mai rău lucru pe care poate să-l facă un procuror este să ţină un dosar în nelucrare”, afirma procurorul general interimar Bogdan Licu, la 2 iulie 2019.

DIICOT a decis, după primirea dosarului de la Parchetul Militar, să reunească cele două investigații, care pe viitor vor merge în tandem. În 4 august 2020, DIICOT anunță redeschiderea urmăririi penale pentru foștii șefi ai Jandarmeriei în dosarul 10 august. Până la urmă, dosarul ajunge la Tribunalul București, care îl clasează definitiv, deși DIICOT ceruse de curând să fie redeschis. Deci se insistă.

Nu știu dacă am dat un rezumat suficient de clar, pe baza surselor declarate, în principal Digi24. Poate e lacunar, fără intenție, deși nu urmăresc în mod special descrierea faptelor, ci a urmărilor care nu se mai termină. Ne prinde noua criză economică mondială, cauzată de pandemie, discutând tot mitingul din 10 august 2018. Mă opresc, deși ar mai fi și alte detalii, dar vreau să focalizez atenția în altă parte, spre cineva dinafara evenimentelor și a cadrului legislativ.

 

Guvernul, Parlamentul, Justiția?

Între timp, dosarul a fost clasat, dar președintele cere redeschiderea dosarului. Nu chiar așa sună știrea din 4 martie 2021, ci mai voalat: „Președintele Klaus Iohannis îi cere ministrului Justiției să explice public cum s-a ajuns ca dosarul 10 august să fie clasat.” Actualul guvern, johannist, poate face ceva? Până când va continua această presiune? Eu, cu încredere în justiție, mizez pe lucrul judecat sau rezolvat. Nu eu stabilesc cine sunt vinovații. Eu observ de pe margine, ca orice cetățean, și trag o concluzie de Moromete – poate incomodă, sub formă de întrebare (deci o falsă concluzie):

Președintele are acum Guvernul lui, are Parlamentul lui, oare vrea și Justiția lui? Parcă am mai văzut acest film. Sigur că explicații are tot dreptul să primească. Toate mitingurile vor deveni de acum încolo probleme spinoase?

Am avut jandarmerie de stânga împotriva unor manifestanți de dreapta? Vom avea jandarmerie de dreapta împotriva unor manifestanți de stânga?