„Suveranismul” lui Viktor Orbán e… chinez! (VII). Ungaria – un partener înflăcărat al Chinei, în inima Europei

Premierul Viktor Orban alături de Președintele Chinei, Xi Jinping (2018). Sursa aici.

C. Ioana*

Cu ocazia alegerilor parlamentare din 3 aprilie 2022, importante nu doar pentru Ungaria, dar și pentru România și Uniunea Europeană, LARICS a început un serial amplu, întins pe mai mult episoade, despre realitățile politice și strategice din țara vecină. Vom încerca să deslușim evoluțiile recente din Ungaria, cu accentul pe personajele principale și echipa din jurul acestora. În acest număr vom completa dosarul relației dintre Budapesta și Beijing, evocând și alte dimensiuni ale acestei colaborări din ce în ce mai profunde. Prima parte a acestui serial poate fi citită aici, a doua parte aici, a treia aici, a patra aici, a cincea aici, a șasea aici. Versiunea în limba engleză a acestui episod poate fi citită AICI, iar versiunea în limba maghiară AICI. (LARICS).

Analiștii internaționali susțin că deși Ungaria este principala destinație pentru investițiile chineze în Europa Centrală și de Est, fluxurile de investiții au încetinit în ultimii ani și sunt concentrate în principal fie pe infrastructură (cum ar fi căile ferate sau porturile continentale), fie pe achiziții (cum ar fi hoteluri și fabrici de asamblare), creând locuri de muncă durabile în noi sectoare de ocupare a forței de muncă.

Energia solară este un domeniu nou promițător pentru investițiile chineze, mai ales că Ungaria se străduiește să reducă emisiile și să respecte mandatele UE privind energia verde. China National Machinery Import and Export/CMC din China a finalizat (2019) construcția unei centrale solare de 120 de milioane de dolari în Kaposvar, anunțată pentru prima dată în 2019.

Ungaria, prin sporirea conexiunilor cu China, de la începutul anilor 2000, a devenit una dintre cele mai vulnerabile țări din regiune prin prisma influenței chineze sub Guvernul Orbán Viktor, conform analiștilor.

Vulnerabilitatea Ungariei se datorează instituțiilor de stat relativ slabe, care sunt în mare parte controlate de un partid de guvernământ din ce în ce mai autoritar și de vocea limitată a societății civile. Ușurința cu care Beijingul a facilitat capturarea elitei joacă un rol important în capacitatea Chinei de a cultiva factorii de decizie cheie, care, la rândul lor, sunt dornici de relații mai bune cu omologii lor chinezi.

Pentru Budapesta, Beijingul a devenit un partener cheie pentru diversificarea politicii sale economice departe de Europa, după criza financiară globală din 2008. De-a lungul timpului, Orbán a început să schimbe strategia de politică externă a Ungariei și către Beijing. Guvernul ungar folosește China ca pârghie în relația cu Bruxelles-ul și pentru a se alinia sentimentului eurosceptic din țară.

Controlul oligarhic asupra statului sau al guvernului asupra mass media interne împiedică opiniile alternative despre Beijing, ceea ce le permite atât liderilor de la Budapesta, cât și de la Beijing să salute relația ca fiind bilateral profitabilă.

Acoperirea media pozitivă ajută la compensarea impactului limitat pe care proiecția chineză a influenței soft power a avut-o până acum în țară. Ungurii au opinii ușor negative asupra influenței internaționale a Chinei și văd Beijingul în primul rând ca pe o sursă de finanțare.

Ungaria a devenit unul dintre cei mai puternici susținători ai Beijingului în UE. A fost prima țară din UE care a semnat BRI de la Beijing. Din 2012, este și membru al Formatului 17+1 și a găzduit summitul anual al acestui format la Budapesta în 2017.

Spre deosebire de unii dintre omologii săi regionali, Orbán a participat la Summitul virtual 17+1 (09.02.2021), organizat de China, lăudându-l personal pe Xi Jinping pentru asistența pe care China a oferit-o Ungariei în timpul pandemiei de COVID-19.

• Doi dintre cei mai proeminenți și controversați investitori chinezi din Ungaria – Bank of China și Huawei

Sediul regional al Bank of China – Central and Eastern Europe/CEE/Banca Chinei pentru Europa Centrală și de Est se află la Budapesta, unde a servit, din 2003, ca intermediar pentru a facilita fluxurile de investiții chineze și a finanța infrastructura.

Bank of China (Central and Eastern Europe/CEE) și-a înființat propria filială ungară de sine stătătoare, Bank of China (Hungária), în 2014, care, ulterior, sa extins și în Austria și Republica Cehă.

Banca Națională a Ungariei/ Magyar Nemzeti Bank a consimțit ca Bank of China (Hungária) să devină o casă regională de compensare și decontare în yuani /RMB. Ungaria a fost, de asemenea, prima țară din Europa Centrală care a emis obligațiuni suverane denominate în RMB, în 2016.

Huawei a sosit în 2005, stabilindu-și principalul centru european de aprovizionare în Ungaria. De acolo, distribuie produse în Asia Centrală, Europa, Orientul Mijlociu, Africa de Nord și Rusia, fiind al doilea cel mai mare furnizor de telefonie mobilă din țară, bucurându-se de 30% cotă de piață în domeniul telefoniei mobile și 20% în achiziția de tablete.

Huawei deține, de asemenea, mai multe fabrici de asamblare și dorește să-și extindă prezența în sectoarele de dezvoltare a infrastructurii de telecomunicații și Internet ale Ungariei (la fel ca și rivalul său, ZTE). Ambele companii reprezintă puncte sensibile pentru SUA și mulți dintre partenerii Ungariei, printre care UE și NATO, deși există puține respingeri publice împotriva Huawei în Ungaria.

În plus, în ciuda presiunilor din partea administrației Trump de a reduce activitățile Huawei, guvernul Orbán a anunțat, în 2020, înființarea unui nou centru de cercetare și dezvoltare al companiei în Ungaria. Alegătorii Fidesz se manifestă, în prezent, pro-Beijing – abordare stranie pentru un partid cu origini de mișcare anticomunistă

• Influența chineză de tip soft power

În prezent, există cca 20.000 de etnici chinezi care trăiesc în Ungaria, dintre care unii au sosit printr-o schemă de vize de aur, întreruptă acum,similară celei din Grecia – pe care guvernul Orbán a promovat-o în intervalul 2013 – 2017.

Academia Chineză de Științe Sociale a înființat think-tank-ul Institutul China-CEE la Budapesta, în 2017. Prima instituție de cercetare politică sponsorizată de chinezi din regiune, scopul său fiind de a stabili legături cu instituțiile academice din Europa Centrală și de Est. Are un mandat vast în domeniul cercetării, care acoperă probleme politice, sociale, tehnologice, economice și de guvernare în întreaga regiune, nu doar în Ungaria.

Multe dintre rapoartele sale sunt scrise de același grup restrâns de savanți europeni, cu manageri și editori chinezi care supraveghează și finanțează munca lor. Prezența institutului în rețelele sociale rămâne slabă, cu doar 175 de urmăritori pe  LinkedIn și 400 de urmăritori pe Twitter, deși institutul postează același flux pe toate platformele sale de socializare.

Principalele institute Confucius din Ungaria sunt situate la: Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta, Universitatea din Szeged, Universitatea din Miskolc și Universitatea din Debrecen. Există, de asemenea, un Institut Confucius pentru Medicină Tradițională Chineză la Universitatea din Pécs, focusat pe învățarea limbii chineze și a metodelor tradiționale de vindecare.

Toate cele cinci institute servesc ca biblioteci, școli de limbi străine și centre culturale – în general locuri în care cetățenii unguri, în special tinerii, pot obține o expunere mai mare la filmul chinezesc, arta, istoria, caligrafia și sportul, precum și cercetarea și pregătirea pentru oportunități educaționale străine în China.

Asociația Studenților și Academicienilor Chinezi/ Kínai Diákok és Oktatók Szövetsége din Pécs, o organizație oficială de studenți chinezi cu filiale în întreaga lume, există și în Ungaria, deși diferitele sale structuri nu par foarte active.

China s-a concentrat pe cultivarea viitoarelor elite potențiale, prezentându-le adesea oportunități de afaceri sau educaționale. Beijingul oferă excursii de studiu profesioniștilor unguri, inclusiv jurnaliștilor și cadrelor universitare, pentru a afla despre China, precum și programe de burse profitabile pentru studenți de liceu, colegiu și absolvenți. Absolvenții acestor programe au continuat să pledeze pentru legături politice, comerciale și culturale mai strânse.

Un exemplu este Levente Horváth, consilierul șef al Băncii Naționale a Ungariei pentru China, care a absolvit prestigioasa Universitate Fudan din Shanghai și a  coordonat organizația sa de absolvenți în Ungaria. El a coordonat eforturile de a crea un campus Fudan în Ungaria până în 2024, care ar fi prima filială a unei universități chineze din UE.

Impulsul pentru extinderea Universității Fudan în Ungaria a avut la bază un schimb de formare financiară, în 2017, în care Banca Națională a Ungariei a trimis o delegație la Fudan. A fost urmată de crearea unui program comun de masterat între Universitatea Corvinus din Ungaria și Fudan în 2019.  Negocierile aprofundate privind înființarea unui campus chinezesc cu drepturi depline au început în 2020, după ce Universitatea Central Europeană/CEU, fondată de americanul de origine maghiară George Soros în 1991, a fost forțată să se mute la Viena (în decembrie 2018), după presiunile exercitate de Guvernul Orbán.

Dacă va fi terminat, campusul ungar al Universității Fudan va fi cu siguranță bine poziționat pentru a spori influența soft power chineză, pentru a cultiva o generație în creștere de elite și a îmbunătăți legăturile educaționale cu instituțiile academice chineze, așa cum a făcut anterior CEU cu omologii săi din SUA, potrivit experților.

Costurile de construcție pentru Universitatea Fudan din Budapesta sunt mari, fiind estimate în prezent la cca 1,8 miliarde de dolari, depășind cu mult alocările anuale recente de stat pentru întregul învățământ superior din Ungaria (în general, între 900 milioane dolari – 1,5 miliarde dolari). Cea mai mare parte a acestor costuri (aproximativ 1,5 miliarde de dolari) va fi finanțată printr-un împrumut de la Banca de Dezvoltare a Chinei care urmează să fie rambursat în termen de cincisprezece ani. Statul ungar va finanța restul, dar va dona un teren de 2 milioane de dolari pentru campus.

Pretinsul lider în construirea campusului, China State Construction Engineering Corporation/中国建筑集团有限公司, o entitate sancționată de Departamentul Apărării al SUA pentru legături strânse cu Armata de Eliberare a Poporului/ People’s Liberation Army/PLA și de către Banca Mondială pentru practici corupte. Este încă un exemplu al modului în care proiectele chineze par să profite de capturarea statului în Ungaria, adesea în detrimentul contribuabililor ungari.

Nu este clar de unde va proveni corpul de studenți, inițial, de 5.000-6.000, deoarece, în 2017, s-a anunțat că existau doar 250 de studenți care studiau limba chineză la universitățile ungare. Filiala universitară propusă ar trebui probabil să se bazeze pe o populație studențească internațională, inclusiv studenți din China. Unii academicieni unguri și-au exprimat îngrijorarea că proiectul Universității Fudan va dilua bugetul de stat pentru învățământul superior, va ajuta la înăbușirea libertății academice și va determina un exod al intelectualilor.

Înlocuirea CEU cu Universitatea Fudan este o declarație puternică de schimbare a atmosferei politice, cu implicații largi pentru libertatea academică. Academia Ungară de Științe s-a dovedit până acum a fi rezistentă la propunerile chineze, deși eforturile recente ale guvernului Orbán de a privatiza universitățile și de a le transforma în fundații controlate de poligarhii apropiați premierului sunt susceptibile de a reduce libertatea academică de la sine.

Proiectul Fudan a stârnit, de asemenea, controverse: primarul liberal al Budapestei, Gergely Karácsony, s-a opus în mod public și s-a angajat să blocheze sau cel puțin să amâne construcția; oficialii orașului au alocat perimetrul destinat campusului Fudan pentru locuințe studențești atât de necesare pentru instituțiile de învățământ superior existente în Budapesta; activiștii societății civile au început să se unească împotriva proiectului, evidențiind costurile ridicate, povara grea a datoriei și lipsa oricărui angajament public din partea guvernului sau a Chinei. Într-un sondaj recent, cca două treimi dintre unguri au declarat că se opun proiectului, iar mii de oameni au protestat împotriva acestuia (05.06.2021), primul protest la scară largă de la ridicarea restricțiilor COVID-19. Primarul Budapestei a dispus ca patru străzi din jurul campusului planificat să fie redenumite: Free Hong Kong Road, Uyghur Martyrs’ Road, Dalai Lama Road și Bishop Xie Shiguang Road (după un preot catolic chinez persecutat), demers care a stârnit o reacție negativă din partea Beijingului. Cu toate acestea, furia publicului galvanizează opoziția atât împotriva proiectului, cât și împotriva lui Orbán, forțând guvernul să-l suspende pentru moment.

Opoziția ungară pare dispusă să folosească legăturile netransparente ale lui Orbán cu China împotriva partidului său Fidesz la alegerile generale din 3 aprilie 2022.

(va urma)

*C. Ioana este absolventă a Masterului de Studii de Securitate al Universității din București și expert LARICS pe chestiunea maghiară.