Europarlamentarul Laszlo Tokes susţine că Guvernul Ponta "copiază campania rasistă şi antimaghiară" pe care "a derulat-o regimul Iliescu" în 1990 şi că premierul cântă "un imn al urii, după partitura unora ca Iliescu şi Dan Voiculescu", el somându-l pe Ponta "să pună capăt campaniei xenofobe".

Tokes afirmă, într-un comunicat de presă că în Parlamentul European colegii îl întreabă "uluiţi" ce se întâmplă în România deoarece "pur şi simplu nu pot să înţeleagă de ce reprezintă o problemă pentru oricine dacă o comunitate naţională băştinaşă îşi foloseşte simbolurile care îi exprimă şi îi întăresc identitatea". "Guvernul de două treimi al lui Victor Ponta copiază campania rasistă, antimaghiară, de tristă amintire pe care a derulat-o regimul Iliescu la început, în 1990. Formulând altfel: Ponta şi echipa lui cântă după partitura unora ca Iliescu şi Dan Voiculescu un «imn al urii» disonant", susţine Tokes. El aminteşte despre conflictul dintre români şi maghiari care a avut loc în martie 1990 la Târgu Mureş, susţinând că acesta "a fost regizat în mod diabolic pentru a servi restauraţiei Securităţii". Tokes a mai spus că acel conflict a fost precedat de "declaraţii antimaghiare", iar "declaraţiile de ură" şi comentariile din aceste zile, în special de la televiziuni, "sunt copiate, parcă, cuvânt cu cuvânt din acea perioadă". "Îl somez pe prim-ministrul Victor Ponta, fiind conştient de responsabilitatea pe care o are, să pună capăt acestei surescitate campanii antimaghiare, xenofobe. Integritatea teritorială, suveranitatea României, precum şi statutul simbolurilor naţionale nu sunt încălcate dacă folosim şi propriile simboluri naţionale - mai mult, astfel se îmbogăţeşte ţara, devine multicoloră", arată Tokes. "Bucureştiul ar trebui să înţeleagă odată: România devine mai puternică, în situaţia în care comunităţile ei îşi pot decide propria soartă, având în vedere că diferitele forme de autonomie nu ar fi doar în avantajul nostru, al maghiarilor, ci în avantajul întregii ţări. Să nu ne scoată din Europa! Cu atât mai mult cu cât, din experienţa de până acum, românii aleg Europa şi preferă să îşi părăsească patria", mai susţine Tokes.

Atac concertat cu al UDMR

Dacă autorităţile din România sunt supărate că în Ungaria se arborează steagul secuiesc, să sprijine promovarea acestuia în Ţinutul Secuiesc, susţine preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, potrivit căruia această "supărare" nu ajută la buna convieţuire a românilor cu maghiarii. "Am înţeles că pe unii îi deranjează că noi arborăm steagul secuiesc în secuime, iar pe de altă parte că se arborează în Ungaria. Autorităţile care consideră că secuii sunt oameni buni şi simbolurile secuieşti trebuie respectate se supără că steagul s-a arborat în Budapesta, dar, în acest caz, ar trebui să sprijine promovarea steagului la noi acasă, pe pământul nostru natal, în Ţinutul Secuiesc", a spus Antal. În opinia liderului UDMR Sfântu Gheorghe, această "supărare" nu ajută la buna convieţuire între români şi maghiari.  Pe de altă parte, Antal a mulţumit presei pentru că "a oferit publicitate gratuită" steagului secuiesc. "Noi nu am fi avut posibilităţi financiare să promovăm steagul secuiesc atât de puternic. Cred că şi oamenii din cel mai mic sat din Moldova ştiu acum cum arată steagul secuiesc, ceea ce este bine. Mulţumesc şi pe această cale presei, practic curgea steagul secuiesc din televiziuni zilele trecute. S-a făcut o reclamă extraordinară", a afirmat preşedintele UDMR Sfântu Gheorghe.

Un atac asupra României

Prefectul de Mureş, Corneliu Grosu, susţine că şase instituţii din judeţ - primării, unităţi şcolare şi un spital - s-au "aliniat ordinului primit de la Budapesta", arborând steaguri secuieşti, afirmând că va aplica legea, "fără nicio discuţie". El a adăugat că există o adevărată "furie a steagurilor", iar disputele legate de arborarea steagurilor secuieşti reprezintă nu o inabilitate, ci "din contră, un atac asupra României". "Îmi asum răspunderea pentru cuvântul atac asupra României, chiar dacă el are ţintă poate ceea ce iubim cel mai mult, simbolistica românească, steagul românesc, însemnele româneşti şi imnul românesc. Pentru că a încerca să vii şi să impui, într-o manieră nemaiîntâlnită în Uniunea Europeană, nici în practica UE, nici în practica comunităţilor care se luptă, într-un fel sau altul, pentru a-şi obţine oarecare independenţă, nu s-a mai întâmplat ca să vii, în detrimentul însemnelor naţionale ale unui stat, să exacerbezi afişarea de însemne ale altor organizaţii, care, la un moment dat, nici ele nu-şi găsesc o unanimitate de susţinere în rândul celor pe care pretind că îi reprezintă", a spus Grosu. El a afirmat că doar "o mie şi ceva" de persoane s-au declarat secui la recensământ şi s-a întrebat dacă "ţinutul acestor secui începe la Braşov şi se termină la Târgu Mureş", calificând drept "o aberaţie" subiectul legat de aşa-numitul Ţinut Secuiesc. "Având în vedere că nu vorbim de steagurile altor state, cu atât mai mult arborarea unor steaguri care trezesc sensibilităţi în rândul populaţiei româneşti. Şi românii au sensibilităţile lor, şi unele grele... Am să aplic măsurile fără nicio reţinere. Voi avea discuţii cu cei care au alte argumente şi voi ţine cont dacă se aşază într-o reglementare legală. Sunt, în Mureş, şase primării, şcoli, grădiniţe, un spital de nu ştiu unde, care au fost mai harnice, mai doritoare de a se alinia mai repede ordinului primit de la Budapesta, că eu aşa înţeleg ceea ce un secretar de stat îşi permită să spună: «Arboraţi!». Vom avea mult până ne vom pleca capul la asemenea ordine, dar sunt", a spus Grosu.