Nimic nu a împiedicat până acum municipalitatea orădeană să dea dovadă de transparenţă în ceea ce priveşte achiziţiile publice, din contră, întreaga legislaţie în vigoare cuprinde o serie de dispoziţii clare cu privire la informarea cetăţenilor referitor la acest aspect. Peste noapte, însă, conducerea Primăriei Oradea s-a trezit să vină cu un set de măsuri menite să ne dovedească nouă, contribuabililor, corectitudinea organizării de licitaţii publice - o măsură populistă menită să aducă puncte echipei PD-L Groza-Boloş-Matei în viitoarea campanie electorală.

Ordonanţa privind achiziţiile publice a apărut încă din 2001, timp în care mai marii Primăriei Oradea puteau să-şi dovedească buna credinţă faţă de modul în care se cheltuie banul public. Mai mult, legislaţia în vigoare obliga şi până acum administraţiile locale să pună la dispoziţia cetăţenilor şi mass-media locale contractele de achiziţii, lucru pe care mai marii Primăriei îl refuzau în mod contant. Modul în care se organizau aceste licitaţii ţineau de domeniul "siguranţei" Primăriei Oradea, iar să intri în posesia unui contract era o adevărată aventură. Nimic nu a împiedicat până acum direcţiile din Primăria Oradea, respectiv Administraţia Imobiliară Oradea şi Direcţia Tehnică, cele care se ocupau de licitaţii, să dea dovadă de transparenţă. Din contră, însă, în mod constant, funcţionarii publici încălcau aceste dispoziţii legale de asigurare a transparenţei. Cu toate că putem vorbi de încălcarea constantă a legii liberului acces la informaţiile de interes public, în cei patru ani Groza nu a solicitat niciodată sancţionarea funcţionarului care a refuzat să ne pună la dispoziţie informaţiile legate de licitaţii. Acum, în prag de alegeri, Groza vine cu un set de măsuri de parcă ar fi "tatăl" transparenţei în achiziţii publice, în condiţiile în care atâţia ani a patronat "secretomania" instituită cu privire la cheltuirea banului public.
Contractele publice, încă sub cheie
Pentru şedinţa de azi a Consiliului Local Oradea, executivul local al propus înfiinţarea Comisiei Municipale de Monitorizare a Achiziţiilor Publice, precum şi obligaţia tuturor regiilor subordonate Primăriei de a publica pe pagina de web a municipiului Oradea toate anunţurile privind achiziţiile publice. De asemenea, aceleaşi anunţuri vor trebui publicate şi pe paginile de internet ale acestor instituţii, ele având obligaţia să aloce bani pentru înfiinţarea acestor pagini de web. Bunele intenţii ale conducerii lui Groza par să fie mai mult formale şi menite să câştige electoratul, asta, în condiţiile în care la nivel naţional există un site, www.e-licitatie.ro, care asigură în totalitate o astfel de transparenţă. Singura problemă care apare este că pe acest site nu se regăsesc, însă, şi anunţurile de atribuire şi contractele încheiate de aceste instituţii, deşi au această obligaţie prin lege. Însă municipalitatea orădeană nu pare dispusă nici ea să vină cu o soluţie în acest sens. Prin proiectul de hotărâre executivul orădean nu a cerut comisiilor de licitaţie şi postarea pe internet a contractelor încheiate cu firmele. Astfel, intenţia de transparenţă a lui Groza este formală, orădenii nu vor şti nici de acum încolo care sunt firmele care au câştigat contractele cu Primăria sau regiile subordonate.

Măsuri tardive
La fel de făţarnică este şi propunerea înfiinţării unei baze de date unice, cu denumirea "risc în achiziţii publice", care să cuprindă numele firmelor care nu au executat sau livrat bunurile în termenele prevăzute în contract sau numele firmelor care şi-au executat prost lucrările. Se intenţionează ca firmele trecute în acest registru să nu mai poată fi declarate câştigătoare la viitoarele licitaţii - o măsură pe care atât fostul primar, Petru Filip, cât şi actualul director executiv al Administraţiei Imobiliare Oradea, Marcel Boloş, au anunţat-o cu surle şi trâmbiţe, încă de anul trecut. Însă totul a fost o promisiune menită să contracareze criticile dure legate de modul în care erau atribuite lucrările unor firme care, în repetate rânduri, au depăşit termenele cu lunile, fără ca municipalitatea să se obosească să aplice penalităţile aferente. Un caz concret este firma MBS Group, căreia conducerea AIO i-a încredinţat în prima etapă construirea bazinului de înot de la Complexul Olimpic. Apoi, chiar dacă acest termen a fost depăşit, aceeaşi comisie de la AIO i-a mai încredinţat lucrările de acoperire a Bazinului Olimpic, lucrări depăşite cu aproape jumătate de an. Şi ca şi cum această totală lipsă de seriozitate nu ar fi fost suficientă pentru directorul Marcel Boloş, acesta a acceptat să-i mai încredinţeze firmei MBS Group şi lucrările de la Orăşelul copiilor. Evident, nici termenele prevăzute în acest contract nu au fost respectate. Mai mult, firma lui Gabriel Silaghi, un apropiat al PD, a fost "recompensată" şi cu lucrările de amenajare a teatrului de vară din Orăşel, fără a participa nici măcar la o licitaţie. În acest an, aceeaşi firmă s-a mai ales cu un contract pe bani publici, care priveşte execuţia de reparaţii la Bazinul Olimpic, acolo unde a lucrat tot MBS Group. Şi exemplele nu se opresc aici, mai toate firmele care au contracte cu Primăria întârzie în mod constant lucrările, fără responsabilii să ceară aplicarea de penalităţi. La fel s-a întâmplat cu firma Galassini Construcţii, asociată cu fostul primar Filip, căreia i s-a încredinţat lucrările de amenajare a Parcului Brătianu. Deşi termenul iniţial nu a fost respectat, iar în procesul verbal de recepţie a fost trecută o serie de observaţii referitoare la execuţia proastă a lucrărilor, conducerea Primăriei a achitat firmei întreaga valoare a contractului.
Chiar dacă toate aceste lucruri puteau fi evitate, abia acum cei responsabili vin cu măsura de sancţionare a firmelor care nu respectă termenele şi calitatea lucrărilor - măsură populistă menită să aducă puncte echipei PD-L Groza-Boloş-Matei.