Un alt exemplu concret de haos în sistemul sanitar: prin integrare integrată medicii lucrează în plus, adică în acelaşi timp ei consultă şi în ambulator. Fiecărei consultaţii i se alocă un interval de timp, deci oficial poţi consulta doar un număr de pacienţi pe oră. Cu cât ai mai mulţi pacienţi, cu atâta din cele 8 ore trebuie să-ţi pui mai multe. Dar, pentru psihiatrie, de exemplu, munca pe secţie este răsplătită cu un spor de periclitate de 75%, iar în ambulator, absolut nejustificat, de 50%.

Deci, cu cât munceşti mai mult, cu atâta eşti plătit mai puţin. Aceasta se cheamă stimulare sau generare de lehamite şi fugă de muncă? Aşa sunt în stare să organizeze geniile funcţionăreşti din Minister? Diferenţele de procente de sporuri de periclitate între specialităţi au fost date după "muşchii" fiecăruia, în România neexistând pile, ci doar corectitudine şi gândire corectă, după o analiză profundă. Ce stare de spirit generează aceste măsuri arbitrare? Aceasta în condiţiile în care presa şi mai ales un post de radio diversionist de o profesionalitate aproape perfectă loveşte sistematic în credibilitatea medicilor. Nu se pricep, dar vorbesc despre culpă medicală. Cine? De ce nu se analizează cu responsabilitate de ce fost omorât prin înjunghiere un medic care prin "ordine de sus" nu a avut voie să scrie o reţetă? Este şi acesta vinovat? De ce nu se analizează cu responsabilitate de către aceleaşi guri "moarte de grija bolnavilor" cum este posibil să fie chemată salvarea pentru a fi agresat fără nicio vină medicul? Cine îi aţâţă pe psihopaţi? De ce nimeni nu analizează cine îi aţâţă? De ce se creează presiuni pentru emigrarea cadrelor medicale? De ce se generează în mentalul colectiv păreri de propagandă dirijată care trimit cohorte de bolnavi în străinătate unde cheltuie enorm de mulţi bani finanţând societăţile respective? Nu sunt acestea şi probleme de siguranţă naţională? Cine se ocupă de asemenea probleme? De ce se induce anxietatea între medici? Cazul de la Beiuş? Dacă ar fi trimis bolnava la Oradea, şansele maxime erau ca ea să moară pe drum. Cine era de vină? Datoria unui medic este de a acorda o şansă oricât de mică de supravieţuire. Şi-a făcut datoria. Cine este de vină? Tot doctorul. Dacă sala de operaţie nu era echipată corespunzător cine este de vină? Tot doctorul. În niciun caz sistemul care organizează, finanţează şi echipează... Sunt în stare să înţeleagă "băgătorii cu gura" că există limite medicale cu şanse minime de supravieţuire? Dacă medicul se autoresponsabilizează şi încearcă să folosească acele minime şanse, dar nu reuşeşte, pentru că nu este Dumnezeu, nu poate depăşi natura, el este de vină. Realizează acei inconştienţi care fac gălăgie că în felul acesta se generează pentru viitor o medicină defensivă, în care medicii vor spune: "Da, pacientul are şanse 10%, dar 90% nu are şanse şi atunci eu voi fi târât, înjurat, calomniat etc. Mai bine nu mă bag şi atunci...".
Asta doriţi, să-i condamnaţi la moarte pe bolnavii cu şanse minime, culpabilizând medicii? Cine sunt atunci criminalii? Cine, domnilor? Că există punctual cazuri de incompetenţă ici şi colo sau de superficialitate în niciun caz mai frecvente decât în oricare alte părţi ale lumii este adevărat. Dar în societăţile normale, "gurile" normale atacă în mod punctual cazurile şi nu sistematic profesia pentru a induce psihoză în rândul populaţiei. Cine o face? De ce o face? Cine vrea să golească această ţară? Chiar, de aceştia nu se leagă nimeni? Am ajuns o colonie abandonată? De la organizarea sanitară până la organe neoficiale şi suspect de binevoitoare lumea medicală este atacată sistematic, iar tinerii de valoare sunt pregătiţi sufleteşte să părăsească ţara şi sunt şantajaţi s-o facă. Le va fi mai bine bolnavilor? Aşadar, cine sunt vinovaţii adevăraţi?

Acestea sunt doar câteva reliefuri ale vârfului aisbergului. Dacă toate ministerele funcţionează la fel, nu este cumva cazul să ne mirăm să ceva mai funcţionează în ţara aceasta în ciuda eforturilor disperate ale guvernanţilor de a le bloca, de a dezorganiza societatea?