În acest an, judeţul nostru va fi reprezentat la tradiţionala sărbătoare Târgul de fete de pe Muntele Găina de Ansamblul folcloric „Zestrea Buduresei" din Budureasa, care va fi însoţit de Radu Pavel, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Bihor, şi de Florea Crişu, maestru coregraf în cadrul instituţiei. Evenimentul se va desfăşura în zilele de 23 şi 24 iulie, iar cei 40 de artişti din Budureasa, care vor evolua cu acest prilej, vor prezenta un amplu program folcloric de cântece, obiceiuri şi jocuri populare din Bihor.

„Zestrea Buduresei" este un ansamblu folcloric cu tradiţie, care participă pentru prima oară la Târgul de fete de pe Muntele Găina. A mai participat însă şi la alte evenimente, atât în judeţul Bihor, cât şi în afara lui, la Cluj, Arad etc., iar duminică, 17 iulie, va participa în Parcul Bălcescu, la Târgul meşterilor populari, coordonaţi fiind de conducătorii artistici Sabina Magda şi Ioan Popa. În activitatea lor, membrii ansamblului se bucură de o susţinere deosebită din partea Primăriei şi a Consiliului Local Budureasa, prin Radu Olea, primarul localităţii. Ansamblul are 50 de membri, cu vârste cuprinse între 6 şi 70 de ani, iar în forma actuală s-a înfiinţat din ianuarie a.c. Artiştii noştri vor porni spre Muntele Găina în 23 iulie, urmând să evolueze alături de formaţii din judeţele limitrofe, dar şi de invitaţi din toată ţara. „Suntem siguri de reuşita programului lor artistic, datorită repertoriului, care este foarte bogat şi variat, fiind specific Buduresei şi zonei Crişului Negru, dar şi datorită frumuseţii costumelor lor", ne-a declarat Florea Crişu, maestru coregraf la CJCPCT Bihor. Târgul de fete de pe Muntele Găina este menţionat prima dată în anul 1816, dar ar putea fi mult mai vechi. Această manifestare etno-culturală se desfăşoară într-o poiană superbă, la altitudinea de 1.467 m. Acolo se adunau locuitorii din diferite văi ale Munţilor Apuseni pentru a-şi schimba produsele. Astfel, târgul a facilitat întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, evitându-se astfel încrucişările de sânge. Se spune că fetele veneau cu zestrea încărcată pe cai, iar cununia se făcea pe loc de către preoţi care veneau acolo în acest scop. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri cu strigături. Foarte important: fetele se luau, nu se cumpărau. În ziua de azi, Târgul de fete de la Muntele Găina s-a transformat într-o sărbătoare folclorică, la care îşi dau concursul locuitori din zona Munţilor Apuseni, din judeţele apropiate şi chiar din ţinuturi mai îndepărtate ale ţării.