Cu gândul la frații noștri din afara granițelor României, Vatra Românească Filiala Bihor a adunat și trimis cărți în Republica Moldova, românilor din Maramureșul istoric și în data de 30 noiembrie a ajuns și la Liceul "Nicolae Bălcescu" din orașul Gyula, Ungaria.

Cartea, ca sprijin tinerilor dornici să ducă mai departe graiul românesc, amintindu-le mereu de obârșia străbunilor. Pentru a ajunge la Gyula am luat legătura cu doamna directoare a Liceului "Nicolae Bălcescu" din Gyula, prof. Maria Gurzău și am întrebat-o dacă au nevoie de cărți în limba română. Distinsa doamnă mi-a răspuns la telefon pe un ton cald, că au nevoie de cărți și ne așteaptă cu drag când dorim să mergem la Gyula. Pentru ca sărbătoarea să fie totală am sunat-o imediat pe prințesa naiului, conf. univ. dr. Oana Lianu rugând-o să vină cu noi pentru ca naiul ei fermecat să aducă bucuria deplină în sufletul românilor de aici. Oana, suflet nobil, mi-a răspuns imediat: "În calendar am liber ziua de joi, 20 noiembrie și vin cu plăcere". Așadar în dimineața zilei de 20 noiembrie, la ora 9.30 o luăm la drum. Într-o oră și jumătate suntem în fața Liceului din Gyula. Suntem invitați în biroul doamnei directoare unde este prezent și consulul României la Gyula, începem discuțiile, despre liceul românesc, despre relațiile dintre cele două țări vecine. După discuții suntem invitați în sala de festivități arhiplină a Liceului. Doamna prof.Maria Gurzău ne prezintă elevilor și profesorilor, iau cuvântul aducându-le salutul meu în numele "Vetrei Românești" Filiala Bihor, accentuând că "Vatra Românească" apără identitatea românilor, dar și a tuturor etniilor din țară, maghiari, slovaci, evrei, germani pentru că toți oamenii suntem și egali și demni ne-am născut să fim. Mesajul este primit cu respect și aplauze. Îi înmânez doamnei directoare diploma de excelență din partea "Vetrei Românești", mai multe cărți privind istoria bisericii naționale ortodoxe din partea părintelui protopop al Oradiei, Doru Octavian Rus (Romanul) și o carte de poezii de Mihai Eminescu. Ioan Chivari împreună cu fiica sa, prof. dr. Elena Moțoc Chivari înmânează diploma de onoare doamnei director adjunct Andreea Cefan și o grămadă de cărți scrise de doamna inspector școlar. Domnul Lucian Silaghi, directorul Direcției Județene de Cultură Bihor, în afara unui frumos cuvânt de salut, a adus și el un cadou frumos, Dicționarul limbii române și alte cărți de valoare, iar Oana Lianu un cadou de suflet înmânează Liceului cartea "Naiul între tradiție și modernitate" și CD-ul de folclor românesc, "Bijuterii folclorice".  La sărbătoarea noastră mai participă și Ionuț Tudor Popescu ca parte a unui proiect de colaborare dintre studenții de la Universitatea "Agora" din Oradea și Liceul "Nicolae Bălcescu" din Gyula. Apoi urmează programul artistic. Stăpâna scenei din sala de festivități este acum Oana Lianu îmbrăcată într-un frumos costum popular, domină asistența.

Începe să cânte la mai multe instrumente, iar mai apoi Oana, cu naiul ei fermecat, cântă dorul și frumosul neamului ce vine din suferință și speranță, cântece din toate ținuturile românești; cântul ei de privighetoare este asemănător priceperii în vorbe de folos a marilor Take Ionescu, Nicolae Titulescu, Iorga, admirați pentru înțelepciunea discursurilor lor de țară și de Europa. Plânsul de fluier și nai, durerea și bucuria din vioară, din cobză, murmurul frunzelor codrilor și a limpezilor izvoare ce străbat țara, cântecul păsărilor pădurii le-a adunat în Rapsodia română George Enescu, ca semn al măreției neamului, frumusețea țării oglindită în pânzele lui Grigorescu, Oana Lianu continuă cântul venit de la strămoșii noștri de jale, de dor și bucurie cum viața le-a fost. În cântul nostru românesc nimeni nu a putut pătrunde nici cu sabia, nici cu ura, acolo doinește demnitatea neamului. Câți dușmani am avut în lume, ce graiul ni l-au cerut să-l lepădăm, dar nestrămutați în simțiri, graiul nostru străbate pe mai departe tăria unui neam viguros, geniul strămoșilor ne șoptește mereu să cântăm biruitori, cântecul nostru de veșnicie al neamului, de multe ori milenar pe acest pământ. Cântecul Oanei, clipă de sărbătoare românească, îți răscolește sufletul, sacra împlinire a neamului, Oana este măreață iar graiul naiului mișcă astrele, îndeamnă românii la iubirea tradițiilor. Cântecul Oanei ce vine din sufletul neamului este cântecul iubirii de neam, însuflețește sala, bucuria-i nestăvilită, mesajul Oanei, îndemn ca semne bune să nască în țară, este colindul ei pentru români, te face să-ți fie drag locul unde te-ai născut, te face să uiți că unii hulesc țara deși din ea prea bine se hrănesc. Fii stea eternă, Oana, înzecește datina noastră strămoșească a unui popor străvechi, în Europa ce doar fruntariile și le-a apărat mereu și nu a lăcomit la ce nu era a lui. Oana-i româncă și îi place țara ei, România. Fie ca această frumoasă sărbătoare românească la Gyula, un semn al regăsirii neamului, și ca lumina să biruie între cele două țări vecine bucurând sufletul românilor și al ungurilor. Îți mulțumesc Oana pentru că îți iubești țara ta și a mea, a noastră, a tuturor românilor, că dai strălucire prin cântecul tău neamului românesc.

Notă:

Discutând cu mai mulți elevi din clasa a-XI-a mi-au spus că se vor înscrie anul viitor la diferite facultăți din Cluj, Oradea, Arad, Timișoara și la alte universități din țară, ceea ce înseamnă că acești tineri privesc cu dragoste spre neamul lor.

Prof. Teodor David