Vineri, 18 septembrie, la Muzeul Ţării Crişurilor a avut loc previzionarea expoziției permanente de arheologie și istorie de la etajul I al noului sediu. Expoziţia este organizată în continuarea expoziției permanente de științele naturii, ambele fiind realizate printr-un proiect finanțat prin POR (2014-2020).

Şi această expoziţie va fi deschisă publicului larg după data de 1 octombrie, când orădenii vor avea ocazia de a admira tezaure arheologice unice în bazinul Carpatic, într-o prezentare modernă, în care tehnologia touch-screen înlocuieşte eticheta.

„După 16 ani de aşteptare ne întoarcem, într-un an 2020 dificil, în care 4 luni am fost obligaţi să luăm pauză de la activităţi expoziţionale, ne întoarcem, spuneam, în circuitul muzeal din nou. Şi nu oricum ci cu expoziţii moderne, cu tehnologii de ultimă generaţie, cu bucuria de a ne situa printre cele mai importante muzee din România”, a spus managerul MTC, Aurel Chiriac. „Tot ceea ce vedeţi a fost un efort de echipă extraordinar. Nu vorbesc doar despre muzeografi, oameni de ştiinţă, ci şi despre echipa auxiliară, care înseamnă graficieni, IT-işti, specialişti multimedia, relaţii publice, muncitori, înseamnă partenerii din Ungaria, restauratorii. Proiecte s-au făcut şi înainte, şi se vor mai face, însă faptul că în ultimii patru ani am avut asigurată finanţarea, ne-a ajutat”, a mai precizat Aurel Chiriac.

Expoziţia urmează cronologic firul narativ al istoriei umane: Zorile Civilizaţiei (paleolitic, neolitic, eneolitic), Epoca Bronzului, Cea de-a doua Epocă a Fierului, cu civilizaţiile celtică şi dacică, sala dedicată secolelor 4-7, marcate de migraţii, Habitatul în Evul Mediu, cu prezentarea Evului Mediu timpuriu şi a Comitatului Medieval al Bihorului, Meşteşuguri la sfârşit de Ev Mediu şi expoziţia dedicată Reperelor Temporare, care cuprinde un istoric al Muzeului Ţării Crişurilor şi piese greceşti şi egiptene donate muzeului bihorean.
Prima sală prezintă cea mai îndelungată perioadă din preistorie, Epoca Pietrei, împărţită în etapele amintite mai sus. În muzeu sunt reconstituite cele patru tipuri de aşezări umane specifice: peştera, bordeiul, locuinţele semi-adâncite şi locuinţele de suprafaţă. Chiar dacă vorbim despre reconstituiri, obiectele din interiorul habitatelor sunt originale şi au fost descoperite în timpul săpă ezintă epoca bronzului, axată de asemenea pe situri arheologice, pe metalurgia aurului şi evoluţia metalurgiei bronzului. Atracţiile sălii sunt depozitul de bronzuri de la Vadu Crişului, un mormânt din zona Sălacea cu patru schelete umane şi reconstituirea la scară a templului megaron de la Sălacea, cu trei încăperi şi două vetre. Cronologia merge până la sfârşitul culturii Gava, la finalul secolului al IX-lea şi apariţia sciţilor.turilor arheologice.
Urmăroarele două săli sunt sunt deicate civilizaţiilor celtică şi daco-romană. De remarcat este faptul că Muzeul Ţării Crişurilor are în custodie cel mai important tezaur numismatic din lumea celtică. O parte din colecţia de numismatică relevă că în Sudul Crişanei, la sfârşitul secolului II şi începutul secolului III celţii au bătut monedă proprie, această formă de monedă fiind unică în toată zona bazinului Carpatic.
În ceea ce priveşte civilizaţia dacică, expoziţia prezintă vase, unelte, arme, piese de podoabă, inclusiv o brăţară de argint descoperită în situl Oradea-Sere, două morminte descoperite la Şimand şi două tezaure de argint.


Meşteşuguri la sfârşit de Ev Mediu
Urmează sala secolelor 4-7, marcate de migraţii, piese de rezistenţă fiind vasele din argint de la Tăuteu, unde influenţa romană se relevă prin aplicarea argintului pe matriţele figurinelor. Sala cuprinde şi replica unui atelier de prelucrare a pieptenilor. De asemenea, Habitatul în Evul Mediu timpuriu este relevat prin descoperirile făcute la Cetatea Biharia, dar şi prin reconstituiri relevante pentru ilustrarea vieţii în jurul anului 1.000. Evul Mediu Clasic este prezentat prin fortificaţiile medievale şi expoziţia de armuri şi arme. De asemenea, este ilustrat Comtitatul Medieval al Bihorului, care va fi prezentat şi prin intermediul unei machete.
O sală care va atrage atenţia publicului este cea dedicată meşteşugurilor la sfârşit de Ev Mediu. Coajoace, lăzi de zestre, piese de factură oriental-otomană care ne amintesc că timp de 32 de ani Bihorul a fost paşalâc turcesc, reconstituirea unui interior de la sfârşit de secol 17, cu expunerea unei rochii originale, sunt doar câteva dintre reperele de care vor avea parte vizitatorii.
Odată cu inaugurarea acestei expoziţii, etajul I al MTC este complet, însă expoziţia de istorie va continua la etajul al doilea, în timp ce etajul III va găzdui expoziţia de etnografie.