Marţi, 14 iulie 2015, Biblioteca Judeţeană "Gheorghe Şincai" a găzduit prezentarea cărţii "Cvadratura cercului", de Farkas Jenő, publicată de Editura Muzeului Literaturii Române. Volumul a fost prezentat de iniţiatorul întâlnirii, dr. Florin Cioban şi dr. Marius Miheţ, în timp ce autorul cărţii a oferit un interviu inedit dr. Carmen Andrei, profesoară la CN Emanuil Gojdu.

Farkas Jenő s-a născut şi s-a format în România, iar istoria limbii şi literaturii române a ajuns cunoscută peste graniţă datorită lui. Aşa cum a precizat dr. Florin Cioban, Farkas Jenő a ales să predea limba română în Budapesta încă din anul 1980. A dedicat cărţi limbii române şi s-a remarcat peste graniţă ca editor, traducând şi editând literatură română contemporană şi ducând astfel numele valoroase ale autorilor români în librăriile din Ungaria. De asemenea, Farkas Jenő este un  recunoscut exeget al Cercului literar de la Sibiu pe ai cărui reprezentanţi i-a cunoscut îndeaproape. Lor le-a dedicat volumul "Cvadratura cercului" (Editura Muzeului Literaturii Române), o carte care conţine interviuri cu reprezentanţi celebri ai cercului, ca Ion Negoiţescu, Ştefan Augustin Doinaş, Nicolae Balotă, Radu Stanca sau Cornel Regman.

"Este o carte-document necesară în perimetrul culturii române", a spus Ligia Mirişan, directoarea Bibliotecii Judeţene Gheorghe Şincai. O carte scrisă de cel care "poartă istoria literaturii române cu el, oriunde", a întărit dr. Florin Cioban. Un volum din care reiese valoarea indiscutabilă a unor autori pe care, în ciuda diferenţelor, îi lega o prietenie extraordinară. Atipic pentru o lansare de carte, autorul nu a rostit un cuvânt elogios, ci a acceptat să ofere ad-hoc un interviu profesoarei dr. Carmen Andrei, cea care, de altfel, a semnat primul volum dedicat scriitorului Nicolae Balotă, volum care a văzut lumina tiparului cu doar o lună înainte ca acesta să treacă în eternitate. Farkas Jenő şi-a presărat răspunsurile cu anecdote şi a conturat imaginea unor scriitori burghezi, persecutaţi şi închişi de securitate, al căror sanctuar erau impresionantele biblioteci personale şi care, prin creaţia lor, au încununat valorile Ardealului cel multicolor şi cosmopolit. Deşi cartea abia a fost lansată, oaspeţii şi-au exprimat deja dorinţa de a (re)vedea, în mai multe exemplare, acest volum care poartă mărturii şi corespondenţe ale unor nume peste care nu este permis să se aştearnă uitarea.