FITO 2015 a luat sfârşit duminică, 27 septembrie, când a avut loc festivitatea de premiere din cadrul Concursului de Teatru Scurt, urmată de premiera musicalului "Omul din La Mancha" (de Dale Wasserman). La fel ca întreaga ediţie din acest an, ultima seară din FITO a fost lipsită de atmosfera festivă, iar autorităţile locale nu s-au prezentat pentru a înmâna premii.

Dacă managerul Teatrului Regina Maria a lipsit justificat de la festivitatea de premiere (dat fiind rolul său în spectacolul "Omul din La Mancha"), nu la fel se poate spune despre reprezentanţi ai Primăriei Oradea sau Consiliului Judeţean Bihor, care ar fi trebuit să înmâneze diplome, dar nu şi-au făcut apariţia. Astfel, Victoria Balint, directorul artistic al teatrului orădean, a îndeplinit un dublu rol, acela de gazdă şi acela de înlocuitor al oficialilor la înmânarea premiilor. Alături de ea au stat pe scenă un reprezentant la sponsorului principal, Raiffasen Bank, şi un reprezentat al juriului, Oana Cristea-Grigorescu. Ce-i drept, şi premianţii au lipsit de la gală, singurul prezent la eveniment fiind regizorul Tudor Lucanu. Prezent în festival cu două spectacole, Lucanu a plecat de la Oradea cu cele mai importante premii: premiul pentru regie ("Emigranţii", Teatrul Naţional Cluj-Napoca, şi "Eşti un animal, Viskovitz", Teatrul Anton Pann, Râmnicu Vâlcea) şi premiul pentru cel mai bun spectacol ("Eşti un animal, Viskovitz).

Premiul pentru cel mai bun actor i-a revenit lui Matei Rotaru (rolul AA din "Emigranţii), iar premiul pentru cea mai bună actriţă i-a revenit Oanei Ştefănescu, pentru rolurile Soţia, Farah şi Vecina din spectacolul "Contra democraţiei" - Teatrul Odeon Bucureşti. Anul acesta, premiul pentru cea mai bună scenografie nu a fost acordat. Reamintim că la ediţia actuală juriul Festivalului de Teatru Scurt a fost alcătuit din criticii de teatru Ion Parhon, Elisabeta Pop şi Oana Cristea-Georgescu. O menţiune aparte merită şi selecţionerul festivalului, criticul şi profesorul universitar dr. Mircea Morariu, care, alături de managerul Daniel Vulcu, a reuşit să creeze un festival valoros, în ciuda bugetului restrictiv de care "s-a bucurat" teatrul în acest an.

 

Punct şi de la capăt

Dacă festivitatea de premiere a fost lipsită de strălucire, publicul a fost răsplătit pentru răbdare cu cea de-a treia premieră a stagiunii 2015-2016, musicalul "Omul din La Mancha" (de Dale Wasserman). Anul acesta se împlinesc 50 de ani de la prima reprezentaţie, pe Broadway, a spectacolului inspirat din romanul epic a lui Cervantes (Don Quijote), iar trupa Iosif Vulcan s-a bucurat de o nouă colaborare cu regizorul Korcsmáros György, cel care a semnat şi cel mai important succes al Teatrului Regina Maria, "Scripcarul pe acoperiş". Deşi "Omul din La Mancha" nu este la fel de ofertant şi de spectaculos, nici în privinţa coregrafiei, nici din punct de vedere vocal, Korcsmáros György a demonstrat încă o dată că este un maestru care deţine ingredientele unui spectacol cu priză la public. Regizorul a pariat şi de această dată pe Richard Balint (Don Quijote ), un actor care-şi confirmă, din nou şi din toate punctele de vedere, statutul de "cel mai..." (urmat de superlative). A pariat şi pe Ioana Dragoş Gajdo (Aldonza), o actriţă care are forţă şi măsură, combinaţie greu de întâlnit. L-a pus în valoare pe Alexandru Rusu (Sancho), un actor prea puţin folosit la adevăratul potenţial. A mizat pe experienţa lui Daniel Vulcu (Hangiul), convingător, versat, fără cusur, şi pe frumuseţea şi graţia Denisei Vlad (Fermina, sclavă şi dansatoare maură). De la cai (ingenios redaţi de Alin Stanciu şi George Dometi) la femeile din închisoare (prezenţe vii, imagini foarte bune), regizorul a avut grijă ca fiecare actor prezent în scenă să ofere, cel puţin din punct de vedere estetic, un tablou de ţinut minte. O alegere inspirată, atât ca imagine, cât şi din punct de vedere vocal, a fost Emil Sauciuc, în rolul preotului, iar Alina Leonte (Antonia) merită o menţiune aparte, pentru timbrul ei deosebit şi pentru cea mai bună interpretare vocală feminină din spectacol. Şi pentru că vorbim despre un spectacol creat din imagini şi muzică, emblematică rămâne scena violului, construită în crescendo, din voci bărbăteşti bine armonizate, din zbateri şi renunţări redate, veridic şi plastic, de Ioana Dragos Gajdo.

"Omul din La Mancha" este un spectactol omogen, în care cei 23 de actori prezenţi pe scenă au funcţionat ca o trupă, aspect rar întâlnit din păcate. Dacă în prima parte a reprezentaţiei emoţiile "s-au auzit", când sub ton, când anemic sau înfundat, partea a doua a salvat premiera, clasând-o, din punctul de vedere al publicului, pe primul loc în topul celor trei spectacole propuse (până în prezent) în stagiunea 2015-2016.

Dovadă stau aplauzele prelungi, chemarea actorilor la rampă în repetate rânduri (cu urale pentru Richard Balint), biss-ul pe care spectatorii l-au primit călduros, entuziasmul din ochii fiecărui privitor. Dincolo de orice considerent, teatrul este (şi) pentru inimi. Dacă atunci când cade cortina laşi în urmă aplauzele unor spectatori sincer emoţionaţi, nimic altceva nu mai contează.

Caseta

Omul din La Mancha

Muzica: Mitch Leigh; Versurile: Joe Darrion; Decorul: Paul Salzberger; Costumele: Amalia Judea; Coregrafia: Bakó Gábor ; Conducerea muzicală: Ari Nagy Sándor; Pregătire muzicală: Ovidiu Iloc; Asistent regie: Meleg Vilmos; Traducerea şi adaptarea muzicală: Ioana Ştef.
Distribuţia: Don Quijote (Cervantes): Richard Balint, Sancho: Alexandru Rusu, Aldonza: Ioana Dragoş Gajdo, Hangiul: Daniel Vulcu, Părintele: Emil Sauciuc, Dr. Carrasco: Ciprian Ciuciu, Antonia: Alina Leonte, Bărbierul: Pavel Sîrghi, Pedro: Andrian Locovei, Anselmo: Andrei Sabău, Menajera: Corina Cernea, Jose: Alin Stanciu, Juan: Eugen Neag, Paco: Sorin Ionescu, Tenorio: George Dometi, Maria, soţia hangiului: Mihaela Gherdan, Fermina, sclavă şi dansatoare maură: Denisa Vlad, Căpitanul Inchiziţiei: George Voinese, Femei din închisoare: Anca Sigmirean, Angela Tanko, Georgia Căprărin, Anda Tămăşanu, Adela Lazăr.