Joi seara, în galeria OviDPop din Era Park, în prezenţa a peste 20 de persoane, a avut loc vernisajul expoziţiei Oradea în Epoca de Aur (I), a cunoscutului fotoreporter şi tehnician criminalist Nicolae Meseşan.

Expoziţia prezintă, în imagini alb-negru, Oradea în perioada comunistă. Fotografiile alese pentru acest eveniment ilustrează vechile întreprinderi, de la Înfrăţirea, la Alumina sau Sinteza, serele, spitalele, complexul UGSR Băile Felix, barajul de pe Crişul Repede şi alte câteva astfel de obiective care, la ora actuală, sunt în paragină sau nu mai există deloc.

"Prin aceste imagini, Nicolae Meseşan devine cel mai important documentarist al Oradiei", a spus în cuvântul de prezentare, Doru Pantea. "Vedem clădiri care astăzi nu mai există, imagini care ne trezesc nostalgii, poate o parte din noi suntem legaţi de aceste locuri", a spus Doru Pantea. La vernisaj a fost prezent şi Petru Şandor, fost redactor-şef al Cotidianului Crişana, unde l-a avut coleg o bună perioadă de timp pe Nicolae Meseşan. Acesta şi-a arătat aprecierea pentru demersul expoziţional întreprins de Ovi D. Pop şi Nicolae Meseşan. "Aceste demersuri, cu valoare documentară, trebuie să continue, pentru ca noi, bătrânii, să nu ne uităm istoria şi să avem răbdarea de a le explica celor tineri cum a fost", a spus Petru Şandor. "Sintagma Epoca de Aur îi aparţine lui Octavian Paler. Eu cred că această expoziţie ar trebui să fie mutată în Sala Mare a Primăriei Oradea, pentru ca aleşii locali să-şi asume responsabilitatea. Să se gândească, ce am avut şi ce am pierdut", a spus Petru Şandor. "Meseşan face parte din categoria specială a oamenilor care au ştiinţă şi conştiinţă, responsabilitate şi curaj".

O parte dintre fotografiile realizate de Nicolae Meseşan sunt din perioada în care lucra la cotidianul Crişana. Cea mai dragă imagine expusă este cea a barajului de pe Criş, fotografie pe care s-a simţit obligat să o realizeze şi să o prezinte.

"Pe când acest baraj nu exista, Oradea era lovită de inundaţii şi de secetă. Inundaţiile durau o săptămână, dar seceta dura cu lunile, luni în care oamenii nu aveau apă", a spus Meseşan. "La acest baraj am lucrat la început pălmaş, la săpat şanţuri, alături de deţinuţi. Erau ei şi noi, vreo 10 muncitori, iar lucrările erau împrejmuite, munceai ca în închisoare. Apoi şi-au dat seama superiorii că am şcoală profesională absolvită, şi din pălmaş m-au avansat în echipa de constructori. Este o lucrare monumentală, care rezistă şi astăzi, iar oamenii nu-şi dau seama de importanţa ei", a mai spus autorul.

De altfel, fotografia favorită a fost împărţită la finele vernisajului oamenilor din public. Dacă această expoziţie va avea succes, Meseşan promite că va continua să expună mărturii ale epocii apuse, dar şi mărturii fotografice din satele bihorene, care reflectă tradiţiile meşterilor populari.