În anul 1989, marele lingvist Marius Sala, din Vașcăul Bihorului, publica, la Editura Științifică și Enciclopedică București, împreună cu colaboratorii săi, Enciclopedia Limbilor Romanice pe glob. În estul Europei este așezată, cum e real și neîndoielnic, Limba Neamului Românesc, limba neolatină vorbită neîntrerupt din antichitate până azi de români.

Ne referim, să fie limpede, la cei patru frăţâni români: daco-românii între Munţii Balcani - Carpaţii Nordici - Nistru şi Tisa, de aromâni, megleno-români şi istro-români la sud de Balcani. Marius Sala și colaboratorii săi au încheiat în acești ani marele Dicționar - Tezaur al Limbii Române, rodul școlilor noastre lingvistice: București, Iași, Cluj, care urmează să fie, credem noi, publicat cât mai repede!

La Oradea, colegul și prietenul Mihai Drecin, împreună cu colaboratorii Domniei Sale, a publicat recent (anul trecut, 2020) volumul excepțional Românii din Balcani, istorie și politică (Istorie și studii culturale), la Editura Pro Universitaria, din București, pentru care realizare îi aducem, sincer şi bucuros, toate laudele și felicitările noastre lui și colegilor din toată țara – o veritabilă școală de istorie modernă şi contemporană.

Redăm cu respect şi preţuire numele tuturor celor care au realizat volumul, de la Oradea, Constanța, București, Chișinău, tuturor, din întreaga țară: Sorin Șipoş, Ion Irimia, Liliana Rotaru, Ion Zainea, Ménesi Béata, Nistor Bardu, Mirela Mocan, Stoica Lascu, Viorel Stănilă, Mihai M. Drecin, Doru Sinaci, Ion I. Solcanu, Emanuil Ineoan, Corneliu Pădurean, Delia Cora, Gabriel Moisa, Livia Bucur, Anatol Petrencu.

Poate nu vom supăra pe nimeni dacă vom adăuga câteva păreri personale: extraordinara informație istorică și istoriografică a domnului Stoica Lascu, albumul Românii apuseni – istro-românii. Monografie fotografică (pentru prima dată apar într-un album original românii apuseni, din Canada la Marea Adriatică), autori Gheorghe Vasile Petrilă, Ovidiu Bogdan Gabor, Constantin Liviu Demeter. Sperăm să nu se oprească aici și, nu în ultimul rând, amintim ceva cu drag și preţuire, ce e în sufletul nostru, pe românii din Europa Centrală, Budapesta, Szentendre, Mișkolț, Vârșeț, cercetători de adâncime, pentru care îl felicităm pe Gabriel Moisa și, totodată, aducem aminte de marile personalități aromâne: Andrei Șaguna, Emanoil Gojdu, familia Mocioni și toți cei care au făcut - ca și cei de azi - gloria neamului nostru românesc. Avem mereu de-a face cu specialiști în istorie modernă și contemporană - erudiți mereu - de la Universitatea „Ovidiu” și Muzeul din Constanța, din Dobrogea neuitatelor sale monumente și, desigur, de la Muzeul Țării Crișurilor și Universitatea din Oradea, pe care, subliniem, le respectăm și le iubim, ca vetre matrice ale culturii, de la un capăt la altul al țării - Crișana și Crișul Repede, Nistru, Dunăre și Marea Neagră, în răsărit.

Dar mai este o realitate istorică pe care noi, modestul arheolog de teren, nu dorim s-o uităm: între românii balcanici, în fața naţiunii daco-române de la sudul Dunării: românii timoceni - dragul de Timoc - din sudul Dunării, dar și de la nord de Balcani. Încă Gustav Weigand, la 1900, cerceta pe teren și publica Die rumänischen Dialekte der Kleinen Walachei, Serbiens und Bulgariens, în Siebenter Jahresbericht Des Instituts Für Rumänische Sprache (Rumänische Seminar, Leipzig, 1900), lista localităților românești pe teritoriul sârbesc în număr de 83 (optzeci și trei) și pe teritoriul bulgar încă 33 (Cf. S. Dumitrașcu, Românii de peste hotare, Oradea, 1994, p. 71-72).

Am mai adăuga - ca simplu iubitor de istorie - și doritor de informații istoriografice de la ROMÂNII din Balcani și crearea „Principatului de Pind şi Meglen  (Prinsipatu di la Pind) din 1941-1942 și problema culturală a Institutului Român din Albania de la Sarande, edificat de profesorul Nicolae Iorga și Dumitru Berciu (Cf. Muzeul Județean Teohari Antonescu, Caietele Dumitru Berciu, Editura Pelican, Giurgiu, 2011, p. 16-17; p. 43, Foto 14).

Încă o dată nefăţărite felicitări, dragă Mişule, și tuturor colaboratorilor tăi.

Sever DUMITRAŞCU

Oradea, 15 august 2021