Literatura religioasă de după anul 1989 a adus în arealul dezbaterilor pe această temă şi laicatul. Aşa se face că suntem martorii apariţiei unor lucrări cu caracter teologico-religios de anvergură aflate sub semnătura unor laici preocupaţi de a pătrunde în sfera conceptelor şi învăţăturilor de credinţă, precum şi a evenimentelor Bisericii creştine de-a lungul istoriei. Şi când spunem laici, ne gândim la poporul lui Dumnezeu - „laos - laikos" în limba greacă şi nu la membrii societăţii aflaţi în afara Bisericii.

Autorii lucrării "Credinţa furată", ing. Mircea Vac şi ec. dr. Lucia Pojoca, se străduiesc cu timp şi fără timp să evidenţieze cât este cu putinţă tezaurul valorilor credinţei şi să restituie adevărul istoric. Apărută la Editura Scheda Oradea 2010, cartea de faţă constituie o radiografie istorică a unor secvenţe mai sumbre din trecutul Bisericii Ortodoxe Române, suplimentată de câteva reflecţii pe marginea spiritualităţii ortodoxe româneşti. Autorii stabilesc anumite coordonate identitare pentru a sublinia trecutul zbuciumat al Bisericii strămoşeşti. Ei nu ruinează principiile multiculturalităţii şi ale pluralismului care creează pârghiile de colaborare interumană la nivelul social, imperios necesare într-o lume dezbinată de conflicte sociale şi religioase, ci fac un apel simplu la memoria istoriei. Autorii pornesc de la ideea că pluralitatea nu nivelează şi nu prejudiciază în niciun fel formele identitare pe care le îmbracă o anumită cultură, confesiune sau religie. Pluralitatea nu neagă identitatea, ci o presupune în diversitate. În acest context autorii reuşesc să creioneze câteva aspecte ale impactului pe care l-au avut Reforma şi Uniaţia în Transilvania şi care au fost consecinţele pe termen lung ale acestora, evidenţiind raportul toleranţă-intoleranţă confesională într-un spaţiu devenit cu vremea al pluralismului.
Reflecţiile finale ale cărţii asupra familiei, ca instituţie fundamentală a neamului omenesc, adânc rănită de tarele coruptibilităţii morale şi devalizată foarte mult în epoca noastră, precum şi asupra Mânăstirii Frăsânei, spaţiu de spiritualitate românească ortodoxă, constituie tot atâtea provocări la lectură.
Pr. Demian PĂDUREANU