Astăzi, de la ora 19.00, la Filarmonica Oradea va avea loc un concert deosebit, dedicat sărbătorii pascale care se apropie cu paşi repezi pentru credincioşii romano-catolici şi reformaţi. În plus, orădenii au şansa de a audia L. v. Beethoven: Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră în Do major.

Prima parte a concertului aduce pe aceeaşi scenă un trio deosebit. Este vorba despre soliştii Beres Melinda (vioară), Kostyak Elod (violoncel) şi Horvath Edit (pian). Aşa cum au explicat în conferinţa de presă premergătoare evenimentului, cei trei solişti nu se află la prima colaborare. Au început colaborarea cu un recital cameral, iar apoi au decis să-şi îmbogăţească repertoriul şi au ales L. v. Beethoven: "Triplu concert pentru vioară, violoncel, pian și orchestră în Do major", lucrare cu care se va deschide concertul de la Oradea. Aşa cum explică dirjorul Janko Zsolt, în lucrarea respectivă "Beethoven a reuşit să pună în valoare fiecare instrument în parte". "Se regăseşte un echilibru între instrumente. Sunt multe momente camerale, dar şi dialog între solişti şi orchestră. Temele sunt frumoase, de inspiraţie schubertiană, iar în partea a III-a se resimt influenţe din muzica spaniolă", a mai spus Janko Zsolt. În cea de-a doua parte a spectacolului, orădenii vor audia F. Mendelssohn-Bartholdy: Simfonia a V-a "Reforma", op. 107.

"Este o lucrare pe care am propus-o pentru că se apropie Paştele catolic. O simfonie cu rădăcini creştine", a spus Janko Zsolt. "La aniversarea a 300 de ani de la marea adunare din Augsburg a reformaţilor, în anul 1830, Mendelssohn-Bartholdy a propus această lucrare", a spus dirijorul. Nu se ştie exact dacă nu a reuşit să o termine la timp, sau a fost refuzat pentru că era evreu recreştinat, cert este că simfonia nu a fost prezentată cu acea ocazie. "Noi o cunoaştem ca fiind Simfonia a V-a, dar este a doua simfonie, este o lucrare din tinereţe, însă a fost lansată mai târziu", a mai spus Janko Zsolt.

"Simfonia, în prima ei parte, prezintă momentul decisiv al creştinismului, cu etapele sale violente, cu mari contraste şi multă luptă. Partea a treia este lirică şi frumoasă, iar ultima parte, corală, este făcută pe textul "O cetate puternică eşti Dumnezeul meu", a mai spus dirijorul. De altfel, întreaga simfonie, chiar prin titlul ei, face referire la reforma religioasă petrecută în secolul al XVI-lea, în Germania, prin eforturile lui Martin Luther, care a înlocuit textele latine ale slujbei catolice cu texte în limba germană şi cântările polifonice, oficiale, cu cântări mai simple, omofone aşa numitele coraluri lutherane.