Oradea este cel de al V-lea oraş din România în care a fost lansată cartea "Recoltarea sângeroasă. Uciderea practicanţilor Falun Gong pentru organele lor". Cartea dezvăluie o realitate înfiorătoare, o practică activă şi astăzi, prin care deţinuţii politici din China comunistă sunt ucişi pentru recoltare de organe, care se realizează, de cele mai multe ori, când deţinutul este încă viu. Anchetele şi mărturiile, traduse în premieră în limba română şi publicate în ţara noastră în august 2014, au fost precedate la lansare de filmul documentar "Free China: Curajul de a crede", în care doi martori povestesc şi confirmă informaţiile.

Povestea începe în anul 2006 când o femeie, sub pseudonimul Annie, a mers la sediul TheEpochTimes şi a spus: "unul dintre membrii familiei mele a fost implicat în operaţiunea de recoltare a organelor practicanţilor Falun Gong. Aceasta a adus o mare durere familiei noastre". Interviul provoacă tensiuni fără precedent, China neagă acuzaţiile, dar cutia Pandorei era deja deschisă. La rugămintea Coaliţiei pentru Investigarea Persecutării Falun Gong în China (din Washington), David Matas, avocat pentru drepturile omului, şi David Kilgour, fost membru al Parlamentului Canadian, pornesc o anchetă. Rapoartele lor, care prezintă dovezi incontestabile (publicate în cartea lansată vineri la Oradea), fac înconjurul lumii şi provoacă dezbateri în Parlamentul European, în ONU şi în Congresul Statelor Unite. Rând pe rând, ţările încep să ia poziţii oficiale pentru a combate crimele (în Spania, transplantul cu organe recoltate din China este pedepsit cu închisoarea) şi foşti deţinuţi politici, medici, sau pacienţi care au luat parte la astfel de acţiuni încep să mărturisească oficial.

Falun Gong

Falun Dafa, sau Falun Gong, este o practică străveche a corpului, minţii şi spiritului, profund înrădăcinată în cultura tradiţională chineză. Principiile care stau la baza acestei practici spirituale sunt adevăr, compasiune şi toleranţă, la care se adaugă un set de cinci exerciţii de qigong. Făcută publică în luna mai 1992 de Li Honghzi, Falun Dafa s-a răspândit rapid, de la om la om, atât în China, cât şi în străinătate. Concret, oamenii încercau prin meditaţie, exerciţii fizice şi gândire pozitivă să-şi îmbunătăţească viaţa. Din ce în ce mai mulţi chinezi se adună în parcuri pentru a exersa împreună. Efectele pozitive se văd, oamenii devin mai sănătoşi, iar contribuţia la sistemul de sănătate al statului scade fapt care ridică semne de întrebare guvernului chinez. Prin ordin guvernamental sunt trimişi spioni să afle, estimativ, câţi chinezi sunt adepţii Falun Gong. Numărul lor, în 1999, era de peste 100 de milioane de oameni, adică de aproape trei ori mai mare decât numărul membrilor Partidului Comunist.

Închişi şi ucişi în timpul transplantelor

În 20 iulie 1999, conducătorul PCC Jiang Zemin lansează campania de eradicare a adepţilor Falun Gong. A fost creat "Biroul 610" - o agenţie extrajudiciară care îşi putea desfăşura activitatea fără constrângeri legale - şi s-a consolidat un aparat de cenzură a internetului pentru a opri oamenii să afle adevărul. Sute de mii de oameni sunt trimişi în lagăre de muncă, sau în închisori negre (din oraşe părăsite), de unde, majoritatea, nu se mai întorc. Statul chinez inventează una dintre cele mai profitabile maşinării de produs bani: vânzarea de organe. Ştiind că la nivelul întregii lumi lipsa de organe compatibile este cea mai mare problemă, China furnizează, pe bandă rulantă, organe vitale şi nevitale. Promisiunea era că, odată ce apelezi la spitalele (în special militare) din China, nu pleci fără un organ, iar site-urile de prezentare promiteau "organe proaspete". Bariera limbii face ca, beneficiarii care apelează la serviciile chineze, să nu afle adevărul despre provenienţa organelor.
Concret, deţinuţii politici erau injectaţi cu o substanţă care le oprea bătăile inimii, dar creierul încă le funcţiona (legal, prelevarea de organe se face de la pacienţii aflaţi în moarte cerebrală). Li se preluau organele (dacă era vorba de organe nevitale, sau ţesuturi, erau ucişi imediat după prelevare) şi apoi erau arşi în crematorii. Dacă organul prelevat nu se dovedea compatibil cu al beneficiarului, era ucis următorul deţinut cu grad ridicat de compatibilitate. Mărturiile arată că puteau fi ucişi până la 8 oameni pentru un singur transplant reuşit. Unul dintre doctorii care a efectuat prelevare de cornee, a observat că pacientul îi mişcă în operaţie. Cazul se repetă şi medicul îşi dă seama că oamenii pe care-i operează sunt vii. Începe să aibă coşmaruri, îi mărturiseşte soţiei şi aceasta, sub pseudonimul Annie, apelează la TheEpochTimes.

Nominalizaţi la Premiul Nobel pentru Pace

TheEpochTimes este o companie de media cu capital privat care are sediul principal la New York şi o reţea activă de reporteri pe întreg mapamondul. TheEpochTimes a fost distinsă cu  Premiul Societăţii Jurnaliştilor Profesionişti, Sigma Delta Chi, la Washington DC, în iunie 2013, premiul de excelență decernat de Asociaţia Presei din New York în aprilie 2013, Premiul Național în Canada, pentru apărarea drepturilor omului și a valorilor democratice şi Medalia Diamond Jubilee a Reginei Elisabeta a II-a pentru raportarea despre încălcările drepturilor omului în China și recoltarea de organe de la practicanții Falun Gong. Cartea "Recoltarea sângeroasă. Uciderea practicanţilor Falun Gong pentru organele lor", le-a adus autorilor nominalizarea la Premiul Nobel pentru Pace, în anul 2010. În Oradea, evenimentul de lansare a fost organizat de TheEpochTimes România şi Consiliul Judeţean Bihor. Cartea poate fi comandată pe epochtimes-romania.com, sau la telefon 0311 056 560. Informaţiile din acest material au fost prezentate în cadrul lansării şi au fost expuse, în prealabil, cotidianului Crişana, de Gina Sturdza, managing partner al TheEpochTimes.