Amenzi de peste 700.000 lei pentru agenţii economici bihoreni
Inspectoratul Teritorial de Muncă Bihor a anunţat că, în cursul lunii iulie 2011, au fost efectuate controale la 425 de agenţi economici, fiind aplicate 478 de sancţiuni contravenţionale. De asemenea, au fost aplicate 107 amenzi, în valoare totală de 715.800 lei. Cele mai multe nereguli au fost constatate în domeniul relaţiilor de muncă, unde valoarea totală a amenzilor se ridică la 554.300 lei.
În cursul lunii iulie 2011, numărul contractelor individuale de muncă de muncă noi transmise în Revisal aferente angajatorilor cu sediul în judeţul Bihor este de 6.204, din care 4.566 sunt contracte individuale de muncă întocmite pe perioadă nedeterminată şi 1.638 sunt contracte individuale de muncă întocmite pe perioadă determinată. Numărul contractelor individuale de muncă active la data de 31 iulie 2011 în judeţul Bihor este 202.142, mai mare comparativ cu numărul contractelor active la sfârşitul lunii precedente (200.767 contracte active la data de 30 iunie 2011). Pe de altă parte, ITM Bihor a precizat că în cursul iulie 2011 au fost înregistrate două notificări cu privire la intenţia de concediere colectivă. Notificările cuprind informaţii cu privire la intenţia de concediere colectivă pe parcursul lunii august 2011 a unui număr estimativ de 188 salariaţi care aparţin unor societăţi cu domenii de activitate ca industria alimentară şi fabricare încălţăminte. Tot în cursul lunii iulie, s-a derulat campania "O zi pe săptămână" în domeniul relaţiilor de muncă. Cu această ocazie au fost verificaţi 122 de angajatori. "Au fost sancţionaţi 48 de angajatori, fiind aplicate 77 sancţiuni contravenţionale, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 118.000 lei. De asemenea, în cadrul campaniei au fost identificaţi 10 angajatori care practicau munca fără forme legale de angajare, fiind depistate 18 persoane care lucrează fără forme legale de angajare. În acest sens, au fost aplicate nouă amenzi în valoare totală de 92.000 lei", a anunţat ITM Bihor. Tot pe linia securităţii şi sănătăţii în muncă, în luna iulie 2011, pentru neconformităţile constatate, a fost sistată activitatea a patru instalaţii de muncă (două schele şi două betoniere).
În ceea ce priveşte situaţia zilierilor, până la data de 31 iulie 2011 au fost eliberate, urmare a solicitărilor angajatorilor, 131 de registre speciale de evidenţă a zilierilor. În luna iulie 2011, la ITM Bihor, 32 de angajatori au înaintat extrase al registrului de evidenţă a zilierilor.
ART. 21 – Clauza de neconcurenta (1) La incheierea contractului individual de munca sau pe parcursul executarii acestuia, partile pot negocia si cuprinde in contract o clauza de neconcurenta prin care salariatul sa fie obligat ca dupa incetarea contractului sa nu presteze, in interes propriu sau al unui tert, o activitate care se afla in concurenta cu cea prestata la angajatorul sau, in schimbul unei indemnizatii de neconcurenta lunare pe care angajatorul se obliga sa o plateasca pe toata perioada de neconcurenta. (2) Clauza de neconcurenta isi produce efectele numai daca in cuprinsul contractului individual de munca sunt prevazute in mod concret activitatile ce sunt interzise salariatului la data incetarii contractului, cuantumul indemnizatiei de neconcurenta lunare, perioada pentru care isi produce efectele clauza de neconcurenta, tertii in favoarea carora se interzice prestarea activitatii, precum si aria geografica unde salariatul poate fi in reala competitie cu angajatorul. (3) Indemnizatia de neconcurenta lunara datorata salariatului nu este de natura salariala, se negociaza si este de cel putin 50% din media veniturilor salariale brute ale salariatului din ultimele 6 luni anterioare datei incetarii contractului individual de munca sau, in cazul in care durata contractului individual de munca a fost mai mica de 6 luni, din media veniturilor salariale lunare brute cuvenite acestuia pe durata contractului. (4) Indemnizatia de neconcurenta reprezinta o cheltuiala efectuata de angajator, este deductibila la calculul profitului impozabil si se impoziteaza la persoana fizica beneficiara, potrivit legii. ART. 22 – Efecte ale clauzei de neconcurenta (OUG 65/2005) (1) Clauza de neconcurenta isi poate produce efectele pentru o perioada de maximum 2 ani de la data incetarii contractului individual de munca. (2) Prevederile alin. (1) nu sunt aplicabile in cazurile in care incetarea contractului individual de munca s-a produs de drept, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 56 lit. d), f), g), h) si j), ori a intervenit din initiativa angajatorului pentru motive care nu tin de persoana salariatului. ART. 23 – Interdictii privind efectele clauzei de neconcurenta (1) Clauza de neconcurenta nu poate avea ca efect interzicerea in mod absolut a exercitarii profesiei salariatului sau a specializarii pe care o detine. (2) La sesizarea salariatului sau a inspectoratului teritorial pentru munca instanta competenta poate diminua efectele clauzei de neconcurenta. ART. 24 – Nerespectarea clauzei de neconcurenta In cazul nerespectarii, cu vinovatie, a clauzei de neconcurenta salariatul poate fi obligat la restituirea indemnizatiei si, dupa caz, la daune-interese corespunzatoare prejudiciului pe care l-a produs angajatorului. ART. 25 – Clauza de mobilitate (1) Prin clauza de mobilitate partile in contractul individual de munca stabilesc ca, in considerarea specificului muncii, executarea obligatiilor de serviciu de catre salariat nu se realizeaza intr-un loc stabil de munca. In acest caz salariatul beneficiaza de prestatii suplimentare in bani sau in natura. (2) (alineat introdus prin Legea 40/2011) Cuantumul prestatiilor suplimentare in bani sau modalitatile prestatiilor suplimentare in natura sunt specificate in contractul individual de munca. ART. 26 – Clauza de confidentialitate (1) Prin clauza de confidentialitate partile convin ca, pe toata durata contractului individual de munca si dupa incetarea acestuia, sa nu transmita date sau informatii de care au luat cunostinta in timpul executarii contractului, in conditiile stabilite in regulamentele interne, in contractele colective de munca sau in contractele individuale de munca. (2) Nerespectarea acestei clauze de catre oricare dintre parti atrage obligarea celui in culpa la plata de daune-interese. DARRRRR SOOOOOC: Definirea veniturilor din salarii Art. 55. - (1) Sunt considerate venituri din salarii toate veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege, indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca. (2) In vederea impunerii, sunt asimilate salariilor: ................................... k) orice alte sume sau avantaje de natura salariala ori asimilate salariilor. Norme metodologice: 68. Veniturile din salarii sau asimilate salariilor cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca, precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de perioada la care se refera, si care sunt realizate din: ...................... n) indemnizatia administratorilor, precum si suma din profitul net, alta decat cea calificata drept dividend, cuvenite administratorilor societatilor comerciale, potrivit actului constitutiv, sau stabilite de adunarea generala a actionarilor; n1) indemnizatiile lunare platite, conform legii, de angajator pe perioada de neconcurenta, stabilite conform contractului individual de munca;:)) deci ca CONCLUZIE : indemnizatia de neconcurenta acordata dupa incetarea CIM va apare in statul de plata , cu toate contributiile , mai putin somajul. Evident nu apare ca salariu, avand ore lucrate in luna=0, cu mentiunea : indeminzatie de neconcurenta. Cei de la ITM o accepta. cat traim INVATAM ca o lege spune HOOO si alta spune CEeeeA