Ordonanța nr. 6/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal transpune prevederile Directivei (UE) 1910/2018 prin care se instituie un cadru comun de reglementare la nivelul UE pentru următoarele operațiuni: simplificarea pentru stocurile la dispoziția clientului, alocarea transportului pentru tranzacțiile în lanț, condițiile de aplicare a scutirii de TVA pentru livrările intracomunitare.

Începând cu 1 ianuarie 2020, au apărut modificări în sfera livrărilor intracomunitare de bunuri. Mai exact, până la finalul anului 2019, România a trebuit să transpună în Codul Fiscal prevederile Directivei UE şi să modifice Ordinele ministrului de finanţe referitoare la operaţiunile al căror regim de TVA este diferit de la începutul acestui an. Acest pachet de măsuri cuprinde noi reguli privind armonizarea regulilor privind tratamentul de TVA aplicabil tranzacţiilor desfăşurate în cadrul înţelegerilor contractuale de tipul „stocuri la dispoziţia clientului”, armonizarea regulilor de alocare a relaţiei de transport în cadrul operaţiunilor intracomunitare în lanţ şi reglementarea concretă a condiţiilor de scutire a TVA a livrărilor intracomunitare. Potrivit noilor modificări, livrările intracomunitare de bunuri vor fi scutite de TVA doar dacă sunt îndeplinite cumulativ anumite condiţii. Noul Regulament de punere în aplicare nr. 1912/2018 de modificare a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 282/2011 în ceea ce priveşte anumite scutiri pentru operaţiunile intracomunitare, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 311 din 7 decembrie 2018, t introduce reguli noi privind aplicarea scutirilor pentru operațiunile intracomunitare, respectiv pentru livrările intracomunitare și pentru stocurile aflate la dispoziția clientului (call-off stock). Scutirea de TVA pentru livrările intracomunitare de bunuri se aplică doar atunci când sunt îndeplinite cumulativ următoarele condiţii: clientul căruia i se livrează bunurile trebuie să dețină cod valid de TVA în celălalt stat membru și livrarea intracomunitară să fie raportată corect în declarația recapitulativă; furnizorul trebuie să dețină cel puțin două mijloace de probă din cele prevăzute în Regulamentul nr. 1912/2018, emise de două părți diferite independente atât una de cealaltă, cât și de vânzător și de cumpărător (de ex. documentele referitoare la expedierea sau transportul bunurilor, precum un document CMR sau factura de transport sau documente de asigurare, plata transportului, documente emise de antrepozitar sau de o autoritate publică la sosirea bunurilor). O particularitate o constituie situația în care transportul bunurilor este realizat de client. Pe lângă cele două documente, clientul trebuie să ofere în această situație și o declarație care să ateste că a transportat bunurile în celălalt stat membru, declarație ce trebuie furnizată până pe data de 10 a lunii următoare livrări.