Potrivit Normelor de aplicare a Codului fiscal, sunt scutite de plata contribuţiilor la pensii indemnizaţiile lunare de neconcurenţă prevăzute în contractele individuale de muncă şi indemnizaţiile pentru incapacitate temporară de muncă ca urmare a unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, suportate de angajator sau de la Fondul naţional de asigurare pentru accidente de muncă şi boli profesionale.

O altă categorie de venituri pentru care nu se datorează contribuţia la pensii o reprezintă indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de angajator, potrivit legii, pentru partea care depăşeşte nivelul prevăzut la art. 29611 din Codul fiscal, şi anume 35% din câştigul salarial mediu brut (778 de lei în 2013). În mod similar, şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate suportate de la Fondul naţional unic de asigurări sociale de sănătate sunt scutite de la plata contribuţiei de asigurări sociale, tot pentru partea care depăşeşte 778 de lei în 2013. Normele Codului fiscal mai stabilesc că nu se datorează contribuţii la sistemul public de pensii nici pentru: veniturile acordate la momentul disponibilizării, venitul lunar de completare sau plăţile compensatorii, suportate din bugetul asigurărilor de şomaj, potrivit actelor normative care reglementează aceste domenii; indemnizaţiile de şedinţă primite de consilierii locali şi judeţeni; prestaţiile suportate din bugetul asigurărilor sociale de stat (cum sunt, spre exemplu, ajutorul de deces sau indemnizaţia de creştere a copilului). De asemenea, potrivit Codului fiscal, nu datorează contribuţia la pensii nici contribuabilii al căror venit net anual, respectiv valoarea anuală a normei de venit, după caz, raportat la cele 12 luni ale anului, este sub  valoarea de 778 de lei  (adică 35% din câştigul salarial mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat). Cei care realizează venituri din activităţi independente nu plătesc CAS nici dacă obţin venituri din salarii, sunt şomeri sau pensionari. Reamintim că, în acest an, contribuţia angajatului la sistemul public de pensii este de 10,5%, în timp ce angajatorul datorează la sistemul de asigurări sociale contribuţii diferenţiate de 20,8%, 25,8% sau 30,8%, în funcţie de condiţiile de muncă - normale, deosebite şi, respectiv, speciale.