Atenţionare de la Fisc - Reglementări privind facturile fiscale (I)

Potrivit Codului Fiscal, sunt considerate facturi documentele sau mesajele pe suport hârtie ori în format electronic care conţin în mod obligatoriu următoarele informaţii: numărul de ordine; data emiterii facturii; data la care au fost livrate bunurile/prestate serviciile sau data încasării unui avans; denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA; denumirea/numele furnizorului/prestatorului care nu este stabilit în România şi care şi-a desemnat un reprezentant fiscal, precum şi denumirea/numele, adresa şi codul de înregistrare în scopuri de TVA ale reprezentantului fiscal; denumirea/numele şi adresa beneficiarului bunurilor sau serviciilor, precum şi codul de înregistrare în scopuri de TVA al beneficiarului; baza de impozitare a bunurilor şi serviciilor ori, după caz, avansurile facturate, pentru fiecare cotă, scutire sau operaţiune netaxabilă, preţul unitar, exclusiv taxa, precum şi rabaturile, remizele, risturnele şi alte reduceri de preţ, în cazul în care acestea nu sunt incluse în preţul unitar; indicarea cotei de taxă aplicate şi a sumei taxei colectate, exprimate în lei, în funcţie de cotele taxei.  De asemenea, factura trebuie să mai cuprindă: în cazul în care factura este emisă de beneficiar în numele şi în contul furnizorului, menţiunea "autofactură"; în cazul în care este aplicabilă o scutire de taxă, să existe menţiunea care face obiectul unei scutiri; în cazul în care clientul este persoana obligată la plata TVA, menţiunea "taxare inversă" etc. Facturile pot fi emise şi primite în format electronic dacă acestea conţin informaţiile prezentate mai sus. Important! Prin excepţie, pentru livrările de bunuri sau prestările de servicii efectuate şi pentru orice avans încasat în legătură cu una dintre operaţiunile menţionate la lit. a şi b din Codul Fiscal, persoana impozabilă nu are obligaţia emiterii de facturi pentru operaţiunile scutite fără drept de deducere a taxei, dar operaţiunile vor fi consemnate în documente potrivit legislaţiei contabile. Persoana înregistrată conform art. 153 trebuie să autofactureze fiecare livrare de bunuri sau prestare de servicii către sine cel târziu până în cea de-a 15-a zi a lunii următoare celei în care ia naştere faptul generator al taxei, cu excepţia cazului în care factura a fost deja emisă.